Cealaltă faţă a Statului Islamic: familiile care îşi găsesc liniştea în sânul califatului

Grupul terorist Statul Islamic (SI) este condus de extremişti religioşi şi caracterizat de războaie sfinte purtate împotriva tuturor, de genocid, de crucificări şi decapitări. Însă pentru un număr din ce în ce mai mare de familii musulmane fundamentaliste, teritoriul ocupat de organizaţia teroristă reprezintă un cămin sigur.

„Copiii sunt nefericiţi? Cine spune asta?“, se întreabă Asiya Ummi Abdullah, o femeie de 24 de ani convertită la Islam care călătorea spre teritoriile ocupate de militanţii SI cu bebeluşul ei. Ea a declarat că traiul sub Sharia, codul islamic, înseamnă că viaţa spirituală a băiatului ei este sigură. „Îl va cunoaşte pe Dumnezeu şi va trăi după regulile Sale“, spune ea, citată de „Yahoo! News“.

Povestea lui Ummi Abdullah, spusă pentru „Associated Press“ într-o serie de mesaje pe Facebook, ilustrează cum, în ciuda violenţei extreme pe care o afişează grupul extremist, teritoriul pe care îl controlează a devenit un rai pentru familiile devotate, multe dintre ele din Turcia, care îşi caută adăpost acolo împreună cu copiii.

Ummi Abduallah spune că decizia ei de a se muta în teritoriile controlate de extremişti a fost luată pentru că, în parte, vrea să-l ferească pe băieţelul ei de trei ani de sex, crime, droguri şi de alcool, vicii care sunt la ordinea zilei în Turcia. „Copiii acestei ţări (Turcia, n.r.) văd toate acestea şi devin fie criminali, fie delincvenţi, fie homosexuali, fie hoţi“, scria femeia de 24 de ani în mesajele sale.

Soţii Sinah (stânga sus). Ummi Abdullah după convertire (centru sus). Băiatul celor doi cu care a fugit Ummi spre SI din Siria FOTO AP

Califatul este un paradis pentru creşterea copiilor

Statul Islamic şi „califatul“ înfiinţat de membrii săi în zone din Irak şi Siria pare o oază pentru aceste familii. Într-un film promoţional recent există un montaj realizat în Raqqa, Siria, cu luptători musulmani din toată lumea care îşi răsfaţă copiii, pe fundalul unui parc de distracţii unde alţi copii aleargă şi se joacă veseli.

Un bărbat, identificat în imagini drept Abu Abdurahman al-Trinidadi, cetăţean american, ţine un bebeluş în braţe care are o mitralieră de jucărie atârnată de spate. „Uitaţi-vă la copii! Se distrează“, spune Al-Trinidadi în film.

Poate că imaginile îi descriu ca pe un grup potrivit pentru familii, însă campania sângeroasă a grupului pentru a controla Siria şi Irak a dezrădăcinat sute de mii de oameni, într-un val al distrugerilor care implică pedepse groteşti şi acte de vandalism îngrozitoare, notează „Yahoo! News“.

50 de familii caută adăpost în califatul Statului Islamic

Nimic din toate acestea nu contează pentru Ummi Abdullah. „Sângele şi bunurile infidelilor sunt «halal»“, spune ea, considerând că Islamul îi răsplăteşte pentru uciderea necredincioşilor. Povestea femeii a făcut deja valuri în Turcia, unde dispariţia ei a ţinut prima pagină a ziarelor, după ce soţul ei, un vânzător de maşini în vârstă de 44 de ani numit Sahin Aktan, a apelat la jurnalişti pentru a încerca să-şi găsească băiatul.

Mulţi alţi din Turcia au luat calea grupului extremist, fără a ţine însă prima pagină, deşi numărul lor este destul de mare. În cursul acestei luni, peste 50 de familii din diverse părţi ale Turciei au trecut graniţa pentru a trăi sub oblăduirea Statului Islamic, potrivit oficialului din opoziţia turcă Atilla Kart.

Poate că spusele oficialului turc sunt „prea oficiale“, notează AP, dar şi oamenii de rând susţin acelaşi lucru. Un sătean din Cumra, centrul Turciei, a mărturisit pentru AP că fiul şi nora sa sunt printre cei care au plecat din ţară în acel grup de 50 de familii. Săteanul a mărturisit acest lucru punând condiţia anonimatului, temându-se de repercusiuni.

Califatul este „un mediu închis şi de încredere, un fel de paradis fals“

„Ţine de fundamentalism“, declară Han, profesor de relaţii Internaţionale la Universitatea Kadir Has din Istanbul. Interpretarea fără compromisuri pe care o face SI Islamului promite părinţilor ocazia de a-şi creşte copiii departe de orice influenţă seculară. „Este un mediu închis şi de încredere pentru cei foarte credincioşi. Este un fel de paradis fals“, adaugă profesorul Han.

Dorinţa de a se alătura SI s-a născut din singurătate şi resentimente

Călătoria lui Ummi Abdullah către islamismul radical s-a născut din singurătate şi resentimente. Numele ei dinainte era Svetlana Hasanova şi s-a convertit la islamism după ce s-a căsătorit cu Aktan în urmă cu şase ani. Cuplul s-a cunoscut în Turcia, atunci când Hasanova, pe atunci încă adolescentă, a venit la Istanbul împreună cu mama ei să cumpere textile. Aktan a declarat (din biroul avocatului său din Istanbul) că relaţia lor a funcţionat la început.

FOTO AP

„Înainte să ne căsătorim înotam în mare, în piscină, iar seara mâncam peşte şi beam vim. Aşa era. Dar după ce s-a născut copilul, încet-încet a început să interpreteze Islamul în felul ei“, spune Aktan în timp ce se uită la o poză cu ei doi, fericiţi, având pe fundal o grădină foarte bine întreţinută.

Aktan mărturiseşte că soţia lui a devenit din ce în ce mai devotată, acoperindu-şi părul şi rugându-se frecvent, deseori solicitându-i şi lui să i se alăture. El refuza. „Slavă Domnului! Sunt musulman. Dar nu sunt genul de persoană care să se roage de cinci ori pe zi“, spune el.

A fugit pentru că soţul o trata „ca pe o sclavă“

Aktan recunoaşte că soţia sa se simţea singură şi că poate acesta este motivul pentru care şi-a găsit alinare în religie. Însă în mesajele de pe Facebook schimbate cu jurnaliştii AP, Ummi Abdullah şi-a acuzat soţul că o trata „ca pe o sclavă“. În mărturisirea ei, scrisă în mare parte de pe un smartphone, în timpul călătoriei spre SI, Ummi spune că Aktan a făcut presiuni asupra ei să avorteze copilul şi că se simţea izolată în Istanbul. „Nu aveam prieteni. Eram mereu umilită de el şi de familia lui. Eram un nimeni în ochii lor“.

Aktan recunoaşte că iniţial i-a solicitat soţiei să pună capăt sarcinii, pentru că erau prea la începutul căsniciei pentru a se complica cu un copil. Însă atunci când ea a insistat să ducă sarcina la termen, el i-a acceptat decizia şi chiar a iubit băiatul.

Între timp, soţia lui Aktan şi-a găsit compania de care avea nevoie online, vorbind cu jihadişti şi umplându-şi pagina de Facebook cu citate religioase şi atacuri la adresa homosexualilor. În iunie, ea şi Aktan au divorţat. Luna următoare, cu o zi înainte ca soţul să ia băiatul să plece în vacanţă, ea a plecat împreună cu cel mic spre Gaziantep, un oraş din Turcia aflat lângă graniţa cu Siria. Aktan, care îi urmărea activitatea pe reţelele sociale, a alertat autorităţile, dar cei doi au reuşit să treacă graniţa.

Se pleacă în Siria „ca într-o vacanţă“

Nu este clar câte alte familii au urmat calea lui Ummi Abdullah, deşi unele relatări sugerează că este un val destul de mare care se scurge din Turcia în Siria. În Dilovasi, un oraş industrial de aproape 42.000 de locuitori, aflat la jumătatea distanţei dintre Istanbul şi portul Izmit, cel puţin patru persoane, inclusiv doi fraţi, au plecat recent spre Siria, au declarat trei oficiali pentru AP. Aceştia, care au vorbit doar cu condiţia anonimatului pentru că nu li se permitea să contacteze presa, au spus că alţi zeci de oameni din oraşele înconjurătoare se crede că au părăsit ţara.

Aktan spune că păstrează legătura şi cu alte familii aflate în aceeaşi circumstanţă ca el. A dat exemplu de un alt caz, petrecut în capitala ţării, Ankara, unde 15 membri ai unei familii au părăsit Turcia pentru a se duce în Siria, „ca într-o vacanţă“, spune Aktan.

Chiar şi cu bombardamentul oraşului Raqqa, efectuat de americani, Ummi Abdullah mărturiseşte că nu are îndoieli. „Mă tem doar de Dumnezeu“, scria ea.

„Dacă vrei să mori, mori. Dar nu ai dreptul să iei şi un copil cu tine“

Pentru Aktan, care spune că nu şi-a mai văzut fiul de când soţia sa a plecat cu el, decizia lui Ummi a fost luată dintr-o formă egoistă de fanatism religios. „Dacă vrei să mori, mori. Dar nu ai dreptul să iei şi un copil cu tine. Nimeni nu-ţi dă acest drept“, spune Aktan.

Câteva ore după ce AP a publicat povestea lui Ummi, contul femeii a fost şters de pe Facebook. Mesajele sale către jurnalişti au fost şi ele şterse, înlocuite de un mesaj din partea Facebook care spune că „au fost identificate ca mesaje abuzive sau au fost marcate ca spam“, conchide „Yahoo! News“.