Ce a determinat asaltul bolsonariștilor asupra instituțiilor puterii din Brazilia

Revolta așa-numiților bolsonariști, susținători ai fostului președinte de extremă dreapta, care au asaltat instituțiile puterii ale țării pe 8 ianuarie, a fost rezultatul a unui delir colectiv alimentat insidios, supunând la test democrația din Brazilia, relatează NYT.

Susținătorii lui Bolosnaro au asaltat clădirea Congresului și palatul prezidențial FOTO Arhivă

Revolta care a avut loc duminica trecută în Brazilia - după ce protestatarii au părăsit un loc de campare din apropierea sediului armatei și s-au îndreptat spre principalele instituții ale statului, Palatul prezidențial, clădirea Congresului și a Curții Supreme, pentru a cere anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale - nu a avut loc la ordinul unui dictator și nici nu a fost o tentativă de puci militar, ci a avut similitudini cu o amenințare insidioasă la adresa democrației, provenită de la convingeri care s-au acumulat în timp: delirul colectiv.

Milioane de brazilieni au ajuns să fie convinși că alegerile prezidențiale din octombrie au fost fraudate în defavoarea fostului președinte Jair Bolsonaro, cu toate că nu a fost găsită nicio dovadă a vreunei nereguli a sistemului de vot. Aceste credințe s-au format pe parcursul anilor ca urmare a teoriilor conspirației, a declarațiilor înșelătoare și a afirmațiilor false răspândite de Bolsonaro și aliații săi cum că sistemul de vot electronic din Brazilia este viciat.

Teorii ale conspirației

De luni de zile susținătorii fostului președinte brazilian insistă asupra adevărului acestor afirmații peste care au adăugat noi teorii ale conspirației - care circulă pe forumurile de pe Telegram și WhatsApp - având în centru ideea că programele mașinilor de vot au fost manipulate pentru furtul alegerilor. De altfel principala cerință strigată de protestatarii care s-au urcat pe acoperișul clădirii Congresului a fost „Vrem codul sursă”.

Orlando Pinheiro Farias, 40 de ani, a explicat că a pătruns în birourile prezidențiale alături de alți manifestanți pentru a căuta documente legate de „investigațiile asupra codului sursă, care ar valida faptul că Jair Messias Bolsonaro este de drept președintele Braziliei”.

El a menționat și alte anchete secrete despre care a citit pe internet.

Este modul în care mulți dintre protestatarii care au vandalizat clădirile puterii își justifică acțiunile. Brazilienii care s-au adunat la locul unde manifestanții au stat în corturi mai bine de două luni înainte de asalt le-au luat apărarea lansând o ipoteză nebunească: cei care au vandalizat clădirile au fost extremiștii de stânga care au vrut să le păteze mișcarea de protest.

„Ați auzit de Calul Troian?", a comentat Nathanael S. Viera, în vârstă de 51 de ani, care a venit de la peste 1.000 de kilometri pentru a participa la protestele de duminică. „S-au infiltrat și au pus totul la cale, iar blestemata de presă a arătat națiunii braziliene că noi, patrioții, suntem huliganii.”

Scenele în care protestatarii de dreapta, înfășurați în drapelul lor național, cutreieră sălile instituțiilor puterii au semănat în mod izbitor cu cele care au avut loc în 6 ianuarie anul trecut, la Capitoliul Statelor Unite. Aceștia par motivați de aceleași convingeri confuze care i-au determinat pe protestatarii americani să asalteze clădirile federale și să se filmeze în interiorul lor.

„Donald Trump a fost eliminat cu ajutorul unor alegeri fraudate, fără îndoială, iar în acel moment am spus: «Președintele Bolsonaro va fi dat jos»”, a declarat Wanderlei Silva, 59 de ani, un lucrător de hotel pensionar.

„Democrații au înscenat asta și au invadat Capitoliul. La fel cum au făcut-o și aici", s-a arătat el convins.

Brazilia își imaginează că are multe în comun cu Statele Unite: o țară întinsă, diversă, bogată în resurse naturale, împărțită în state independente și condusă de un guvern central puternic. Dar istoria sa politică tumultuoasă nu a fost o imitație a sistemului american, până de curând.

„Dacă nu ar fi existat Trump, nu ar fi existat nici Bolsonaro în Brazilia. Și dacă nu ar fi existat o invazie a Capitoliului, nu ar fi existat invazia pe care am văzut-o ieri", a susținut Guga Chacra, un comentator pentru cea mai mare rețea de televiziune din Brazilia, care locuiește la New York și urmărește evoluțiile politice din SUA și Brazilia.

„Bolsonarismul încearcă să copieze trumpismul, iar susținătorii lui Bolsonaro din Brazilia încearcă să copieze ceea ce fac susținătorii lui Trump în Statele Unite.”

Asemănări izbitoare cu atacul asupra Capitoliului

Alegerile prezidențiale din Brazilia din 2022 au avut un context similar celor americane din 2020: un președinte populist de extremă dreapta în funcție cu o înclinație pentru insulte și tweet-uri spontane împotriva unui contracandidat septuagenar de stânga care candidează pe baza palmaresului său politic și a promisiunii de a uni o națiune divizată.

Dar asemănările se opresc după încheierea scrutinului.

În timp ce fostul președinte Donald J. Trump s-a străduit să răstoarne rezultatele și și-a îndemnat susținătorii să mărșăluiască spre Capitoliul SUA pe 6 ianuarie, Bolsonaro a renunțat să conteste alegerile și se afla în Florida în momentul în care alegătorii săi pătrundeau în fostele sale birouri.

Bolsonaro a fost internat luni într-un spital din Florida, în urma unor dureri abdominale care reprezintă sechele după ce a fost înjunghiat în 2018, a transmis soția sa pe rețelele de socializare. Bolsonaro intenționează să rămână în Florida în următoarele săptămâni sau luni, potrivit unui prieten.

Într-un discurs înregistrat în ultimele zile ale președinției sale, Bolsonaro a transmis că nu a reușit să folosească legea pentru a anula alegerile din 2022 și a sugerat că susținătorii săi ar trebui să accepte asta. „Trăim într-o democrație sau nu. Nimeni nu vrea o aventură”, a spus el. Duminică, el a postat un mesaj pe Twitter, criticând violențele.

Dar retorica sa îndelungată împotriva instituțiilor democratice ale Braziliei - și strategia sa politică de a insufla frica față de stânga în rândul susținătorilor săi - și-au lăsat deja amprenta.

Interviurile cu protestatarii din ultimele săptămâni par să arate că mișcarea lui Bolsonaro a continuat fără el. Aceasta este motivată de convingeri adânc înrădăcinate în rândul multor brazilieni de dreapta cum că elitele politice au fraudat votul pentru a-l pune președinte pe Luiz Inácio Lula da Silva, un politician de stânga. Acesta este perceput ca fiind un comunist care va transforma Brazilia într-un stat autoritar precum Venezuela.

Lula, care în campania sa electorală a promis să unifice o țară dezbinată, este pus în situația să ancheteze și să pună sub acuzare susținători ai adversarilor săi politici, la doar o săptămână de la preluarea mandatului. Autoritățile au declarat că aproximativ 1.500 de protestatari fuseseră reținuți până luni seară și că aceștia vor rămâne în custodia autorităților cel puțin până la finalizarea anchetei.

Luni, Lula a a discutat cu președintele Biden, care i-a transmis „sprijinul neabătut al Statelor Unite pentru democrația braziliană și pentru voința liberă a poporului brazilian”, au declarat oficialii Casei Albe. Biden l-a invitat pe Lula la Casa Albă la începutul lunii februarie.

Într-un discurs televizat luni seară, Lula a promis că guvernul său îi va urmări în justiție pe cei care au atacat duminică democrația braziliană. „Ceea ce vor ei este o lovitură de stat și nu vor avea una. Ei trebuie să învețe că democrația este cel mai complicat lucru cu care ne ocupăm”, a spus el.