Analiză. Turcia dă bătăi de cap SUA şi Europei. Occidentul, luat pe nepregătite de lovitura de stat eşuată

Criza politică din Turcia, stat membru NATO confruntat cu o tentativă de lovitură de stat, a afectat încrederea SUA şi a Europei în preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi va perturba eforturile de soluţionare a crizelor din Orientul Mijlociu şi a crizei migranţilor.

Premierul turc, Binali Yildirim, a declarat sâmbătă că Turcia se va considera în război cu orice ţară care îl va ajuta pe clericul musulman Fethullah Gulen, pe care Ankara l-a acuzat că se află în spatele loviturii de stat eşuate. 

Acesta se află în exil în SUA de câţiva ani şi a respins orice implicare în tentativa eşuată de puci de vineri. într-un interviu acordat sâmbătă unui grup mic de jurnalişti la locuinţa sa din Saylorsburg, Pennsylvania, Gulen a afirmat că  „nu cred că lumea crede acuzaţiile făcute de preşedintele Erdogan. Există posibilitatea să fie o lovitură de stat înscenată şi ar putea avea ca scop noi acuzaţii” împotriva “guleniştilor”. 

 Secretarul american de stat, John Kerry, i-a transmis sâmbătă omologului său Mevlut Cavosoglu că insinuările publice potrivit cărora Statele Unite au fost implicate în tentativa eşuata de lovitură de stat din Turcia subminează relaţiile dintre cei doi aliaţi NATO. Kerry mai cerut Turciei şi să asigure respectarea statului de drept în ancheta privind puciul, a anunţat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby, într-un comunicat.

SUA vor ajuta Turcia în ancheta privind lovitura de stat militară eşuată şi invită autorităţile turce să furnizeze probe împotriva clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de preşedintele Recep Tayyip Erdogan că este principalul responsabil al acestei tentative de a-l înlătura de la putere, a declarat sâmbătă secretarul american de stat John Kerry, transmite AFP.

 Aflat în vizită în Luxemburg, John Kerry a declarat că Washingtonul încă nu a primit din partea autorităţilor turce vreo cerere de extrădare pentru Fethullah Gulen, dar a adăugat că se aşteaptă ca guvernul turc să aducă în discuţie această chestiune. 

Clericul musulman mai este acuzat de administraţia preşedintelui Erdogan că încearcă să construiască  „o structură paralelă“ în armată, justiţie, mass-media şi învăţământ pentru a prelua puterea în Turcia, acuzaţii negate de Gulen. 

Preşedintele american Barack Obamaa  îndeamnat toate părţile din Turcia să „acţioneze cu respectarea statului de drept“ în urma puciului eşuat din noaptea de vineri spre sâmbătă, citat într-un comunicat publicat sâmbătă de Casa Albă.

Turcia este un partener strategic al Statelor Unite în regiune, atât în calitate de membru NATO în prima linie a confruntării cu Rusia, cât şi ca bază de plecare în atacuri aeriene împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.

Obama a subliniat totodată asupra „provocărilor împărtăşite (între Turcia şi Statele Unite) care vor necesita cooperarea continuă a Turciei, inclusiv eforturi comune în lupta împotriva terorismului“.

Acesta este un subiect care deranjează, în parte, din cauza susţinerii pe care americanii o acordă kurzilor ce luptă în Siria, dar în care Ankara îi vede pe separatiştii kurzi împotriva cărora duce un război nemilos în sud-estul ţării.

Statele Unite efectuează o parte importantă a operaţiunilor aeriene împotriva grupării Statul Islamic de la baza aeriană turcă Incirlik, în sudul ţării.

Aproximativ 1.500 de militari americani şi membri ai personalului civil sunt staţionaţi în această bază, iar 2.200 în întreaga ţară.

Militarii americani au fost nevoiţi să-şi suspende operaţiunile aeriene de la Incirlik, din cauza închiderii spaţiului aerian turc pentru toate aeronavele militare, a anunţat sâmbătă Pentagonul. Dar între timp situaţia s-ar fi rezolvat. 

A scăzut încrederea în preşedintele Erdogan

„În contextul tuturor crizelor din Orientul Mijlociu, Administraţia Barack Obama găsea confort în faptul că exista un lider politic de încredere, ales în mod democratic, un partener loial în cadrul NATO pe care Washingtonul se putea baza - preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Indiferent de modul în care tentativa de lovitură de stat împotriva lui Recep Erdogan ar evolua în următoarele ore şi zile, această certitudine este zdruncinată“, scrie  David E. Sanger, editorialist al ziarului The New York Times.

Turcia a devenit o ţară instabilă

Deşi tentativa de lovitură de stat a eşuat, Turcia a devenit brusc o altă ţară instabilă într-o regiune marcată de crize. „Aproape sigur, Recep Erdogan va iniţia o curăţare a cadrelor implicate în complot şi probabil va căuta şi alţi contestatari ai autorităţii sale, prelungind seria de măsuri radicale care a şocat mulţi aliaţi ai Turciei din cadrul NATO“, adaugă cotidianul american.

„Evenimentele de vineri lasă în suspans unele dintre principalele priorităţi ale Statelor Unite şi Europei, care se bazează pe Turcia în combaterea reţelei Stat Islamic, în limitarea afluxului de imigranţi din Siria şi în găzduirea serviciilor de spionaj americane şi a efectivelor NATO care depun eforturi pentru oprirea crizelor din Orientul Mijlociu“, notează publicaţia americană.

„Tentativa de lovitură de stat generează o dilemă pentru Statele Unite şi pentru ţările europene: să susţină un complot nedemocratic ori un lider politic din ce în ce mai nedemocratic?“, apreciază Richard Haass, preşedintele Institutului de analize Consiliul pentru Relaţii Externe (CFR).

Pentru mulţi membri ai Administraţiei de la Washington, această dilemă este în plan secund, principala preocupare fiind dacă Turcia va fi un partener de încredere în combaterea organizaţiei teroriste Stat Islamic, o ţară care să găzduiască trupe americane şi un interlocutor stabil în cea mai volatilă regiune a lumii.

Risc de război civil

„Riscul este ca această spirală a violenţelor să scape de sub control şi să se transforme într-un război civil“, atrage atenţia Eric Edelman, fost ambasador american în Turcia.

În ultimii ani, acţiunile de reprimare a opoziţiei aplicate de Administraţia Erdogan au deranjat din ce în ce mai mult aliaţii din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

„Ţările europene au multe motive de preocupare, dat fiind că în urmă cu doar câteva luni au semnat un acord cu Recep Erdogan prin care oferă Turciei şase miliarde de dolari pentru găzduirea imigranţilor sirieni şi oprirea trecerii lor spre Occident“, subliniază NYT.

„Prelungirea instabilităţii în Turcia va bloca eforturile secretarului de Stat american, John Kerry, de aplicare a armistiţiului în Siria şi riscă să ameninţe capacitatea SUA de a efectua operaţiuni din Baza militară Incirlik (sudul Turciei), de unde sunt lansate raidurile contra reţelei teroriste Stat Islamic“, mai scrie cotidianul american.

Relaţiile dintre Erdogan şi administraţia Obama s-au deteriorat în ultimii ani, pe măsură ce Washingtonul s-a plâns că Ankara nu depune suficiente eforturi în lupta împotriva Statului Islamic. La rândul său, Erdogan este nemulţumit de sprijinul pe care Statele Unite îl acordă rebelilor kurzi din Siria, care au legături strânse cu rebelii kurzi din Turcia.

Tentativa de lovitură de stat din Turcia a eşuat, dar ameninţă să destabilizeze aliatul Occidentului într-o regiune deja măcinată de războaie, terorism şi migraţie în masă, sunt de părere experţi şi analişti din regiune, citaţi de „The Guardian“.

Comunitatea internaţională luată pe nepregătite

Evoluţia incredibilă a evenimentelor i-a luat pe nepregătite pe mulţi din comunitatea internaţională, pentru că majoritatea percepeau Guvernul ales al Turciei ca relativ stabil.

Profesorul Omer Taspinar, asociat al centrului de reflecţie Brookings Institution, unul dintre experţii în politică externă care a avertizat în legătură cu riscul unei lovituri de stat în ultimele luni, a spus că întrebarea crucială aum este cât de mulţi dintre comandanţii armatei au fost implicaţi.

Din punctul său de vedere, cel mai mare risc este izbucnirea luptelor între diviziile militare, facţiunile civile şi serviciile de informaţii apropiate lui Erdogan, care a fost reales recent.

„Întrebarea acum este dacă tentativa de lovitură de stat vine de la vârf, dacă este imlicată conducerea armatei sau dacă este o lovitură de stat organizată de colonei şi ofiţeri dintr-un anumit segment al armatei. Există sugestii că ar fi a doua varianţă. Şeful de Stat Major al armatei ar fi fost răpit de pucişti, deşi informaţia nu a fost confirmată din surse independente.

“Va zgudui pieţele turce. Va afecta imaginea ţării. Analiza mea este că va fi, cu siguranţă, dificil pentru Erdogan. Semnele sunt haotice acum, dar cred că zvonurile privind o cădere a lui Erdogan în viitorul apropiat sunt exagerate”, a adăugat el.

Taspinar consideră că situaţia este cu atât mai stânjenitoare pentru Erdogan cu cât, de-a lungul istoriei, armata a intervenit în politică atunci când ţara era condusă de un dictator. “De fiecare dată când a intervenit armata în trecut, Guvernul era foarte lipsit de popularitate”, a explicat el.

Din punctul de vedere al expertului, cel mai mare risc este prelungirea luptelor sângeroase dintre forţele de poliţie, loiale lui Erdodan, şi militarii rebeli. “Nu mă aştept să se întâmple acest lucru, dar dacă se va întâmpla, ar fi devastator pentru Turcia”, a conchis el.

Ce vrea armata turcă

Kemal Kirisci, director pentr studii turce la Brookings, consideră că lovitura de stat, alături de atacurile ISIS şi de votul britanicilor de a ieşi din UE lasă senzaţia că evenimentele din lume scapă de sub control. “Problema imediată este subminarea democraţiei”, a explicat el.

Stephen Flanagan, care a servit în Consiliul de Securitate Naţional al lui Barack Obama şi care în prezent este analist la coporaţia Rand, a spus că armata turcă vrea măsuri mai dure împotriva insurgenţilor kurzi şi pentru a securiza frontiera cu Siria.

 “Armata nu vrea să se implice pe teren în Siria, dar vrea să îşi securizeze frontierele pentru a se asigura că Turcia nu este atrasă într-un război pe teren în regiune. În plus, vrea intensificarea luptei împotriva PKK”, a afirmat el.

Agenţii ISIS ar putea avea de suferit pe termen scurt în cazul unei înăspriri a controalelor militare, dar, pe termen lung, aceasta ar fi o veste bună pentru gruparea teroristă, consideră expertul. “Tulburări continue ar putea alimenta diviziunile din Turcia. Şi să o distragă de la a face mai mult pentru a ajuta coaliţia din Siria”, a adăugat el.

Casa Albă, critică la adresa derivelor autoritare ale lui Erdogan, a dat publicităţii un comunicat în care le cere tuturor partidelor din ţară să susţină Guvernul ales democratic al Turciei, să dea dovadă de reţinere şi să evite violenţe şi vărsare de sânge.

Turcia, care are a doua armată ca mărime din NATO, după SUA, a fost un aliat crucial în timpul Războiului Rece, iar în prezent este un aliat în lupta împotriva ISIS. Anul trecut, Ankara a fost de acord că le permită avioanelor americane şi dronelor armate să folosească baza aeriană Incirlik, aflată în apropiere de graniţa cu Siria.

Pierderea acestei baze ar o lovitură grea pentru lupta împotriva ISIS, în special după atacurile teroriste din Belgia, Franţa, Turcia şi Statele Unite.

Eric Bordenkircher, de la Centrul pentru Dezvoltarea Orientului Mijlociu din cadrul UCLA, a declarat că tulburările ar putea submina cooperarea militară cu Ankara. “Armata americană va trebui să analizeze dacă să continuăm să operăm în Turcia cu un Guvern nedemocratic”, a explicat el.

Tentativa de lovitură de stat a marcat o întoarcere la o perioadă care ar fi trebuit să fie încheiată. În trecut, şefii armatei îndepărtau de la putere politicienii cu care nu erau de acord sau care încercau să liniştească situaţia.

Întâlnire Putin-Erdogan în august 

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, s-ar putea întâlni în prima săptămână din luna august, relatează duminică Reuters şi AFP.

Anunţul privind întâlnirea dintre cei doi lideri a fost făcut de Ria, care citează Kremlinul, şi de agenţia turcă de presă Anadolu.Nu se precizează când va avea loc întâlnirea dintre Putin şi Erdogan, dar ea va fi prima dintre cei doi lideri de la criza izbucnită în noiembrie 2015 între Moscova şi Ankara după doborârea de către Turcia a unui avion rus aflat în misiune în Siria. 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care a avut duminică o convorbire telefonică cu şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, şi-a exprimat dorinţa privind „o revenire rapidă la stabilitate“ după tentativa de lovitură de stat militară eşuată din Turcia, cerându-i totodată liderului de la Ankara să asigure securitatea turiştilor ruşi, relatează AFP şi Reuters.

Cu această ocazie, Putin „a prezentat condoleanţe pentru numeroasele pierderi de vieţi omeneşti în rândul civililor şi poliţiştilor care s-au opus puciştilor şi şi-a exprimat dorinţa de a se reveni rapid la ordinea constituţională şi la stabilitate'', potrivit unui comunicat al Kremlinului.