Analiză New York Times: Cum se împacă Europa Centrală și de Est cu trecutul ei comunist

Odată cu trecerea timpului, ţările care s-au aflat sub conducere comunistă încep să se împace cu trecutul lor. În ultimii ani, ţările din Europa Centrală şi de Est au luptat pe mai multe fronturi cu trecutul lor comunist. Renumitul cotidian The New York Times face o radiografie a acestor ţări, care astăzi încearcă să meargă mai departe.

Luna trecută,o instanță judecătorească din Polonia a descoperit că liderii comuniști aflați în spatele impunerii legii marțiale din decembrie 1981 făceau parte dintr-un grup de infractori. Președintele bulgar încearcă să înlăture ambasadorii care au fost agenți de spionaj. Guvernul macedonian este ocupat cu vânatul colaboratorilor, iar noua constituție a Ungariei permite judecarea foștilor comuniști.

Deci, am putea spune că Polonia și mulți dintre vecinii săi din Europa Centrală și de Est au decis că e timpul să-și regleze conturile, se arată în articolul citat. Dintr-o dată, există un val de mișcări guvernamentale și explorări culturale, unii caută finalitate, alții vor răzbunare. În toată Europa Centrală și de Est s-a ajuns la un consens: tăcerea legată de regimurile comuniste a luat sfârșit.

Comunismul, o problemă nerezolvată

Împăcarea cu trecutul este o problemă care a bântuit zeci de ani țările europene care s-au aflat sub regimuri comuniste. Astăzi, această experiență are o însemnătate mondială, fiind folosită ca un punct de discuție în toată lumea arabă, acolo unde revoltele populare au reușit să înlăture dictatori care au condus mulți ani.

Orientarea spre trecutul comunist nu s-a petrecut doar în domeniile politicii şi justiţiei. Pe lângă procese şi verdicte, au existat filme și documentare, care căutau o finalitate pentru un trecut care refuză să fie uitat, mai scrie NY Times.

În Polonia, aproape un milion de oameni au mers la cinematograf ca să vadă „Black Thursday", un film de Antoni Krauze care se concentrează pe un eveniment din anul 1970, când trupele poloneze au omorât zeci de protestari în Gdynia şi alte oraşe de pe coasta baltică a Poloniei. Patruzeci de ani i-au trebuit lui Krauze ca să facă filmul. Filmul, cenzurat de comunişti, dezvoltă un subiect controversat: nişte protestari care nu erau înarmaţi şi nişte trecători simpli au fost împuşcaţi în plină stradă sau bătuţi cu bestialitate în secţiile de poliţie.

Mișcări pe tot mapamondul

Polonia se luptă cu trecutul său pe mai multe fronturi. După un proces îndelungat, instanţa a stabilit sentinţa pentru liderii comunişti care au impus legea marţială în 1981. Ministrul de Interne de atunci, generalul Czeslaw Kiszczak, a primit doar doi ani cu suspendare, iar fostul lider al Poloniei, generalul Czeslaw Kiszczak, n-a fost judecat pentru că instanţa a decis că e inapt din punct de vedere medical.

În Bulgaria, actualul preşedinte a promis că va înlătura ambasadorii şi diplomaţii care au lucrat cu serviciile secrete comuniste. Recent, s-a aflat că 11 episcopi bulgari au fost agenţi secreţi.

Luna trecută, Curtea Constituţională din Macedonia a decis să oprească planurile guvernului de a căuta foşti agenţi de securitate şi colaboratori.

Sâmbătă, în Letonia, populaţia a refuzat ca rusa să devină cea de-a doua limbă oficială a ţării, pentru că letonii nu prea se împacă cu ideea moştenirii sovietice.

În timpul protestelor din România, pancartele şi scandările protestatarilor din Bucureşti l-au asemănat pe preşedintele Traian Băsescu, al cărui popularitate e în scădere şi despre care criticii spun că e autoritar, cu defunctul dictator Nicolae Ceauşescu.

În Albania, una dintre cele mai sărace populaţii din Europa, a deschis, luni, în cadrul muzeului său naţional un nou pavilion dedicat abuzurilor comuniste în timpul dictaturii lui Enver Hoxha.

În Germania, agenţii serviciilor secret au monitorizat zeci de parlamentari de extremă stânga, dintre care unii au făcut parte din Partidul Socialist Unit care a guvernat Germania de Est. „Chiar continuă să facă asta, în 2012", a declarat Gregor Gysi, şeful grupului parlamentar de extremă stânga. „Încă gândesc ca în timpul Războiului Rece", spune el.

La 1 ianuarie, noua constituţie a Ungariei a intrat în vigoare, ceea ce a dus la invalidarea celei din perioada comunistă, dar a adus şi oportunitatea de a da în judecată foşti comunişti. „Refuzăm orice limitare pentru crimele inumane comise împotriva naţiunii maghiare în timpul dictaturii partidelor comunite şi socialiste", se arată în legea fundamentală maghiară.

Potrivit directorului institului de arhive din Budapesta, succesorul partidului comunist a venit la putere mult prea repede - în 1994. „Au revenit prea repede, la doar patru ani după ce se făcuseră schimbări, şi n-au simţit nevoia să confrunte trecutul într-o manieră serioasă", a declarat acesta.

În Polonia, post-comuniştii au revenit la putere şi mai repede decât în Ungaria, în 1993, când partidul Alianţa Democratică de Stânga a câştiga, împiedicându-i astfel pe polonezi să meargă mai departe.

Nimeni nu vrea să aibă de-a face cu moștenirea ”întunecată” a dictaturii

În majoritatea cazurilor, revoluţiile din Europa Centrală şi de Est n-au fost răsturnări de putere complete, ci mai degrabă tranziţii moderate. Autorităţile comuniste s-au dat la o parte, însă nu înainte de a pune condiţii, notează autorea articolului.

„Dictatura aduce cu sine o moştenire întunecată, iar după ce dispare dictatura, la început, nimeni nu vrea să aibă de-a face cu ea (cu moştenirea)", a declarat Antoni Dudek, membru al consiliului de administraţie a Institutului Memoriei Naţionale din Polonia.

"Pentru ca, în viitor, să ne putem apăra de regimurile totalitare, trebuie să înțelegem cum au funcționat în trecut. E ca un vaccin", a declarat Lukasz Kaminshi, președintele aceluiaşi institut.