Un nou atac într-o școală din Belgrad. Băiatul care a ucis nouă persoane este cel mai sângeros criminal minor din istoria lumii

Un nou atac a fost la Belgrad, unde oamenii sunt încă socați de tragedia de miercuri. O fostă elevă a venit la școală, unde a rănit cu un cuțit un elev și un profesor. Potrivit primelor informații, victimele nu sunt grav rănite.

Potrivit presei sârbe, un alt atac a fost înregistrat astăzi într-o școală privată. O fostă elevă de 15 ani al unui liceu de elită a înjunghiat cu un cuțit un elev de 15 ani și un profesor, care a intervenit să prevină atacul. Incidentul a avut loc la școala privată Ruder Bošković din Belgrad. Victimele nu sunt grav rănite. S-a spus că eleva a fost exmatriculată din școală înainte. Instituția de învățământ a fost evacuată imediat, ancheta este în derulare.

Băiatul din Belgrad care a ucis nouă persoane este cel mai sângeros criminal minor din istoria lumii

Kosta Kecmanovic, autorul masacrului de miercuri Foto AFP

Kosta Kecmanovic, în vârstă de 13 ani, care a ucis miercuri opt copii și un gardian la o școală din Belgrad, Serbia, este cel mai sângeros criminal în masă de această vârstă din lume.

Niciun copil din lume cu vârsta mai mică de 14 ani nu a ucis atât de multe persoane, scrie publicația sârbî blic.rs care dă și o listă minorilor sub 14 ani care au ucis cel puțin patru oameni include până acum trei nume.

1. În 2019, Kyle Alwood a ucis cinci membri ai familiei sale când a dat foc casei lor din Illinois, SUA. El avea nouă ani la acea vreme.

2. În 1998, alături de complicele Mitchell Johnson (13 ani), Andrew Golden (11 ani) a omorât patru elevi și un profesor la un liceu din Arkansas și a rănit alți 10.

3. Marcelo Eduardo Bovo în vârstă de 13 ani, din Brazilia, a omorât patru persoane în Sao Paulo, în 2013, după care s-a sinucis.

Miercuri, Kosta Kecmanovic a ucis nouă persoane în total: șapte fete, un băiat și un gardian.

Pe această listă ar putea fi inclusă și Ida Schell, de 13 ani, care a omorât șase copii în Munchen, în 1907. Cu toate acestea, ea a ucis pe o perioadă lungă de timp, așa că se încadrează mai degrabă în categoria criminalilor în serie decât în cea a criminalilor în masă.

Ultima crimă în masă de amploarea celei din Belgrad, comisă de o persoană de cel puțin aceeași vârstă cu băiatul de 13 ani, a avut loc în urmă cu 65 de ani, în SUA.

În 1968, Karyl Anne Fugate, cu un an mai mare decât Kosta la acel moment, a ucis 11 persoane împreună cu Charles Starweather, un băiat de 19 ani. Ea a devenit cea mai tânără femeie din istoria SUA care a fost judecată și condamnată pentru crimele sângeroase. A fost condamnată la închisoare pe viață, dar a fost eliberată condiționat în 1976.

Ce riscă autorul atacului de miercuri

Kosta este un copil talentat, politicos şi a câştigat concursuri în oraş. La şcoală era numit însă "tocilar". Tocmai de aceea, ceruse să fie transferat într-o altă clasă, unde avea trei prieteni. Dar nici aici nu a fost prea bine primit şi acesta a fost unul dintre motivele pentru care a plănuit un atac în masă.

Kosta Kecmanović a fost dus la Departamentul de Poliţie din oraşul Belgrad, la secţia a 6-a pentru delincvenţă juvenilă, după ce i-a fost restrânsă libertatea. Mama sa, care a fost arestată preventiv, a fost, de asemenea, adusă acolo. Tatăl, Vladimir Kecmanović, a fost arestat şi riscă să fie pus sub acuzare pentru o infracţiune gravă împotriva securităţii generale, care se pedepseşte cu 12 ani de închisoare.

Kosta Kecmanović nu va petrece însă nici măcar o zi în închisoare. El s-a născut la 30 iulie 2009, ceea ce înseamnă că peste trei luni va împlini 14 ani, iar potrivit legislaţiei sârbe nu poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal. Teoretic, el ar trebui chiar să fie eliberat, dar mai întâi va fi trimis pentru o evaluare psihiatrică şi cel mai probabil va fi încarcerat într-o unitate medicală adecvată cu regim închis.

Blic a aflat că, în primele sale declaraţii de după crima în masă, băiatul nu a arătat niciun fel de remuşcare pentru masacru. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă, atunci când şi-a făcut planul sângeros, a ţinut cont şi de faptul că nu va putea fi tras la răspundere din punct de vedere penal, indiferent de câte persoane va ucide.

Şeful Poliţiei din Belgrad, Veselin Milić, a declarat miercuri seara la televiziunea de stat că băiatul era ostracizat de societate şi asta l-a determinat să facă ceea ce a făcut. „A fost ignorat şi ostracizat de societate”, a declarat Milić. El a povestit că, atunci când băiatul a sunat la poliţie, acesta a spus că este un „psihopat care trebuie să se calmeze”.

Băiatul a confirmat că el însuşi a făcut cocktailurile Molotov, intenţia sa fiind de a-şi face un zid de apărare în jurul şcolii, astfel încât poliţia să fie împiedicată să intervină imediat. Numai că, potrivit spuselor sale, a fost cuprins de panică şi i s-a părut că este cel mai corect să sune la poliţie şi să raporteze, a povestit şeful poliţiei.

Un profesor de psihologie criminală a declarat pentru RTS că se poate observa un profil psihopatic la atacatorul minor.

Una dintre fetele din şcoală a declarat după crima în masă că "la şcoală râdeau de el", dar deocamdată nu există nicio informaţie oficială şi fiabilă conform căreia Kosta Kecmanović ar fi fost victima unui abuz continuu din partea colegilor, scrie Blic. Totuşi, la un moment dat, ar fi fost victima unor violenţe la nişte ore de actorie şi există un raport medical în acest sens.

Se pare că tatăl era fascinat de armele de foc şi le ţinea în apartament. Chiar dacă erau într-un seif cu cod de acces, Kosta probabil că l-a aflat şi le-a luat.

De altfel, tatăl său l-ar fi dus pentru prima dată la poligonul de tragere la începutul anului trecut, când avea doar 12 ani. A tras în ţinta circulară mai întâi cu un pistol cu aer comprimat, iar apoi cu unul de calibru mic. După propria sa mărturisire - i-a plăcut. A tras cu precizie.

Deşi acesta este un factor de risc evident, s-ar putea să nu fie totuşi singura cauză a atacului. Mii de familii din Serbia au arme în casele lor, dar niciodată nu s-a mai întâmplat ca un copil să tragă la şcoală. Ceva a făcut „clic” în capul lui Kosta Kecmanović. Când şi de ce ar trebui să stabilească ancheta şi examinarea psihiatrică a băiatului-criminal, scrie Blic.

Se ştie că anul acesta băiatul a mai fost de două ori la poligonul de tragere împreună cu tatăl. Trăgea cu un pistol de 9 mm şi cu un pistol de calibru mic. Ultima dată a fost cu doar o lună în urmă.

În această perioadă s-a gândit la o crimă în masă. După cum el însuşi a declarat după masacru, s-a simţit complet respins şi a început să planifice cum să ucidă toţi copiii din şcoala sa.

Kosta avea asupra sa două documente scrise de mână.

Se poate observa un profil psihopatic la atacatorul minor

Unul era o listă cu 16 nume şi prenume de copii din clasa a VII-a B a Şcolii elementare "Vladislav Ribnikar". Pe hârtie era scris sus "OB. P.", probabil o abreviere pentru "obiective principale". Un nume a fost tăiat, astfel că pe listă au rămas numele a opt băieţi şi şapte fete.

Cel de-al doilea document era un plan colorat al şcolii cu dispunerea sălilor de clasă şi inscripţia "PRIMARY TARGETS", în limba engleză. Se crede că acesta a fost planul de bază al lui Costa pentru atacul criminal asupra colegilor.

Evgenija, în vârstă de 14 ani, a spus că îl cunoştea pe presupusul atacator. „Era cumva tăcut, părea drăguţ şi avea note bune. Nu ştiam prea multe despre el, nu era atât de deschis faţă de toată lumea. Nu m-aş fi aşteptat niciodată ca acest lucru să se întâmple”, a povestit ea, citată de Reuters.

Kosta Kecmanović a fost dus la Departamentul de Poliţie din oraşul Belgrad, la secţia a 6-a pentru delincvenţă juvenilă, după ce i-a fost restrânsă libertatea. Mama sa, care a fost arestată preventiv, a fost, de asemenea, adusă acolo. Tatăl, Vladimir Kecmanović, a fost arestat şi riscă să fie pus sub acuzare pentru o infracţiune gravă împotriva securităţii generale, care se pedepseşte cu 12 ani de închisoare.

Kosta Kecmanović nu va petrece însă nici măcar o zi în închisoare. El s-a născut la 30 iulie 2009, ceea ce înseamnă că peste trei luni va împlini 14 ani, iar potrivit legislaţiei sârbe nu poate fi tras la răspundere din punct de vedere penal. Teoretic, el ar trebui chiar să fie eliberat, dar mai întâi va fi trimis pentru o evaluare psihiatrică şi cel mai probabil va fi încarcerat într-o unitate medicală adecvată cu regim închis.

Blic a aflat că, în primele sale declaraţii de după crima în masă, băiatul nu a arătat niciun fel de remuşcare pentru masacru. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă, atunci când şi-a făcut planul sângeros, a ţinut cont şi de faptul că nu va putea fi tras la răspundere din punct de vedere penal, indiferent de câte persoane va ucide.

Şeful Poliţiei din Belgrad, Veselin Milić, a declarat miercuri seara la televiziunea de stat că băiatul era ostracizat de societate şi asta l-a determinat să facă ceea ce a făcut. „A fost ignorat şi ostracizat de societate”, a declarat Milić. El a povestit că, atunci când băiatul a sunat la poliţie, acesta a spus că este un „psihopat care trebuie să se calmeze”.

Băiatul a confirmat că el însuşi a făcut cocktailurile Molotov, intenţia sa fiind de a-şi face un zid de apărare în jurul şcolii, astfel încât poliţia să fie împiedicată să intervină imediat. Numai că, potrivit spuselor sale, a fost cuprins de panică şi i s-a părut că este cel mai corect să sune la poliţie şi să raporteze, a povestit şeful poliţiei.

Un profesor de psihologie criminală a declarat pentru RTS că se poate observa un profil psihopatic la atacatorul minor.

Preşedintele Aleksandar Vucic a declarat că vor fi intensificate controalele asupra armelor. Vucic a anunţat un moratoriu asupra noilor permise de port-armă, altele decât cele pentru vânătoare, revizuirea permiselor existente şi supravegherea poligoanelor de tir şi a modului în care civilii îşi depozitează armele.

Ministrul sănătăţii, Danica Grujicic, un neurochirurg care a fost martor al impactului războaielor din Balcani, a declarat reporterilor, în lacrimi, că evenimentele de miercuri au fost "poate cea mai îngrozitoare experienţă pe care a avut-o ca medic şi ca om".

Legile privind armele de foc sunt foarte stricte în Serbia, dar deţinerea de arme de către civili este, de asemenea, larg răspândită. Potrivit unui studiu privind armele de calibru mic, datând din 2018, Serbia se afla pe locul al treilea la nivel global, cu 39,1 arme de foc la 100 de locuitori, iar peste 78.000 de persoane au permise de vânătoare. Estimarea din sondaj include multe arme deţinute ilegal de la războaiele şi tulburările din anii 1990, în ciuda faptului că autorităţile au emis mai multe amnistii pentru ca proprietarii să predea sau să înregistreze armele ilicite.