UE elaborează un plan de reducere a consumului de apă cu 10% din cauza secetei
0Uniunea Europeană se confruntă cu o problemă pe cât de veche, pe atât de neglijată: apa. Iar Bruxellesul pregătește, pentru prima dată în istoria sa legislativă, un plan de reducere a consumului de apă cu cel puțin 10% până în 2030, scrie Financial Times. Nu este vorba despre ambiții ecologice, ci despre o necesitate dictată de realitatea din teren: seceta a devenit o constantă, nu o excepție.
Documentul, care urmează să fie prezentat luna viitoare, reflectă o schimbare de paradigmă: resursele de apă nu mai sunt considerate un dat natural, ci un bun strategic în scădere. „Trebuie să regândim radical felul în care folosim apa”, a declarat comisara europeană pentru mediu, Jessica Roswall.
Semnele sunt deja vizibile. În sudul Europei, restricțiile de apă din timpul verii au devenit o rutină: piscine goale, grădini neudate și rezervoare pe jumătate uscate. În Grecia, directorul companiei naționale de apă avertizează că Atena riscă să rămână fără surse sigure în următorii doi ani, dacă nu se iau măsuri urgente. În Cipru, anul 2025 se prefigurează a fi al treilea consecutiv de secetă severă – și al optulea cel mai prost an pentru rezervele de apă din ultimele cinci decenii.
Chiar și în Suedia, țară în mod tradițional asociată cu resurse hidrografice bogate, unele regiuni au introdus deja restricții pentru consumul casnic. În Franța și Spania, conflictul mocnit dintre fermieri și activiști de mediu în jurul accesului la apă a devenit permanent.
Noua inițiativă a Comisiei Europene vine cu două componente-cheie: încurajarea investițiilor masive în infrastructură și reducerea pierderilor. Conform datelor organizației EarEau, aproximativ un sfert din apa potabilă din UE se pierde în rețelele subterane, uneori mult mai mult – în Bulgaria, spre exemplu, rata de pierdere atinge 60%.
Pentru a acoperi golurile sistemice, UE estimează că ar fi nevoie de cel puțin 23 de miliarde de euro anual pentru modernizarea infrastructurii. Banca Europeană de Investiții se pregătește deja să lanseze un program de împrumuturi și garanții de 15 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.
Doar 2,4% din apa utilizată anual în UE este refolosită
În planul aflat încă în stadiu de lucru, se menționează că doar 2,4% din apa utilizată anual în UE este refolosită – un indicator pe care Bruxellesul speră să-l crească semnificativ. Totuși, obiectivul de 10% nu va fi impus, ci recomandat. Fiecare stat membru este încurajat să-și stabilească propriile ținte naționale și să colecteze mai multe date privind consumul.
Țări precum Spania au deja strategii în acest sens. Altele, însă, abia încep să recunoască dimensiunea problemei. Comisia recunoaște, de altfel, că doar „un număr limitat” de state membre au elaborat politici coerente pentru gestionarea inteligentă a apei.
În fundal, planează o îngrijorare mai profundă: concurența internă pentru apă ar putea deveni o sursă de tensiuni în interiorul UE, mai ales în contextul schimbărilor climatice accelerate. Anul 2024 a marcat deja un nou record global: temperatura medie a depășit cu 1,5°C nivelul preindustrial. Riscul este ca, în deceniile următoare, să atingem un plus de 2,7°C – un prag care ar transforma seceta într-o stare permanentă.
„Apa nu cunoaște granițe”, avertizează comisara Roswall. Dar pare că și granițele răbdării în fața ineficienței administrative se subțiază. Iar în acest peisaj, problema apei nu mai poate fi tratată ca o chestiune de vară, ci ca o urgență politică.
Specialiştii avertizează că temperaturile se vor menţine la niveluri record în următorii cinci ani
Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C. Potrivit specialiştilor, fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării”, transmite Le Figaro.
Anul 2024, cel mai cald înregistrat din 1850, a fost şi primul care a depăşit pragul de încălzire de 1,5°C. Anul trecut, temperatura medie globală la suprafaţă a fost de +1,55°C în comparaţie cu era preindustrială.
Într-un raport publicat miercuri, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Met Office din Regatul Unit îşi actualizează previziunile climatice globale pentru următorii cinci ani, confirmând că temperaturile din această perioadă vor rămâne probabil la niveluri record.Potrivit raportului, există 80% şanse ca cel puţin unul dintre următorii cinci ani să depăşească recordul stabilit în 2024 şi 86% şanse ca cel puţin unul dintre aceşti ani să fie cu peste 1,5°C mai cald decât media din 1850-1900.
Mai general, media anuală globală pentru fiecare an între 2025 şi 2029 va fi cu 1,2°C până la 1,9°C peste temperaturile preindustriale şi există o probabilitate de 70% ca întreaga perioadă 2025-2029 să depăşească +1,5°C de încălzire, care este pragul stabilit de Acordul de la Paris în 2015.
În estimările publicate anul trecut, acest risc era de ”doar” 47% (pentru perioada 2024-2028).
Un prag deja atins?
Într-un comunicat de presă, OMM subliniază că ”fiecare fracţiune de grad de încălzire suplimentară duce la valuri de căldură mai dăunătoare, precipitaţii extreme, secete intense, topirea calotei glaciare, a gheţii marine şi a gheţarilor, încălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mării”.
Acest raport ”nu prezintă niciun semn de atenuare în anii următori, ceea ce înseamnă că impactul negativ asupra economiilor noastre, a vieţii noastre de zi cu zi, a ecosistemelor şi a planetei noastre va creşte”, rezumă Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM.
Totuşi, aceste previziuni nu înseamnă că lumea a depăşit cu adevărat pragul stabilit de Acordul de la Paris, piatra de temelie a eforturilor globale de reducere a gazelor cu efect de seră: acest lucru se va întâmpla atunci când temperatura medie pe douăzeci de ani va atinge acest nivel. Cu toate acestea, două studii ştiinţifice publicate recent în revista Nature Climate Change sugerează că am intrat deja în această fază simbolică a încălzirii.
Încălzire accelerată în Arctica
OMM şi Met Office se concentrează în special asupra Arcticii: în următoarele cinci ierni prelungite (din noiembrie până în martie), creşterea temperaturii în această regiune ar trebui să fie de peste trei ori şi jumătate mai mare decât media globală, cu 2,4°C peste temperatura înregistrată în ultima perioadă de referinţă de 30 de ani (1991-2020).
Se preconizează o reducere semnificativă a gheţii marine în Marea Barents, Marea Bering şi Marea Okhotsk.
În ceea ce priveşte precipitaţiile globale, acestea ar trebui să fie mai mari decât media în Sahel, nordul Europei, Alaska şi nordul Siberiei pentru perioada mai-septembrie 2025-2029, din nou comparativ cu perioada de referinţă 1991-2020. Amazonul, la rândul său, se va confrunta probabil cu condiţii mai uscate decât media, avertizează agenţiile meteorologice.
Pentru Davide Faranda, director de cercetare CNRS în domeniul ştiinţelor climatice la IPSL, acest studiu este ”încă un semnal de alarmă”.
”Ştiinţa este fără echivoc", afirmă el într-un comunicat de presă.
”Dacă sperăm să rămânem într-o zonă climatică sigură, trebuie să reducem urgent emisiile de combustibili fosili şi să accelerăm tranziţia energetică. Amânarea acţiunii nu mai este o opţiune", a adăugat specialistul.
Se încarcă comentariile...
