„The Economist“: Moldova are acum şansa de a trece la o curăţenie generală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova
Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova

După decenii de corupţie, Maia Sandu, o politiciană reformatoare pro-europeană, are în mână toate pârghiile puterii pentru a schimba ţara, scrie săptămânalul britanic „The Economist“.

Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Instituţiile slabe au făcut-o şi mai săracă. Între 2012 şi 2014, aproape 1 miliard de dolari, sau 12% din PIB-ul ţării, a fost furat din ţară prin sistemul său bancar. Majoritatea celor care au pus umărul la acest furt sunt încă în libertate. Din 2013 până în 2019, Moldova a fost controlată de un oligarh, Vlad Plahotniuc, determinând Consiliul Europei, care promovează drepturile omului şi democraţia, să-o numească „stat captiv”.  Plahotniuc obişnuia să susţină că este pro-occidental şi că moldovenii ar trebui să voteze pentru el pentru a evita căderea ţării în mâinile partidelor pro-ruse. 

Între 2013 şi 2019, scrie „The Economist“, Moldova a fost condusă practic de oligarhul corupt Vlad Plahotniuc. În 2019, însă, Maia Sandu a încheiat o înţelegere de circumstanţă cu preşedintele de atunci Igor Dodon şi a devenit şefa guvernului, făcându-l pe Plahotniuc să fugă din ţară. Dodon, apropiat de Putin (l-a vizitat de peste zece ori în doi ani), a reuşit apoi s-o înlăture pe Maia Sandu de la putere. „Şi-a luat revanşa , după ce l-a bătut în alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar prin câştigarea de către partidul său a alegerilor legislative din 11 iulie, victoria este în acest moment totală“, subliniază publicaţia. 

Succes şi printre rusofoni

Spre deosebire de politicienii pro-europeni ai Moldovei din trecut, ea a apelat nu numai la vorbitorii de limbă română (majoritatea), ci şi la cei de limbă rusă, care îşi iau informaţiile de cele mai multe ori  de la propagandiştii Moscovei. Dar corupţia îi afectează pe pe toţi, spune şefa statului moldovean, cu excepţia celor care iau mită. Un studiu recent al ONU estimează că fluxurile financiare ilicite, de la evaziunea fiscală, la criminalitatea organizată, costă Moldova 1 miliarde de dolari pe an. Dacă o zecime din această sumă ar putea fi recuperată, s-ar putea plăti salariile a 20.000 de profesori. Un astfel de jaf a grăbit exodul moldovenilor care au părăsit ţara mai rapid chiar decât restul est-europenilor. În 1989 Moldova avea 4,3 milioane de locuitori, acum are mai puţin de trei milioane.

Luptă contra-cornnometru

 Dispunând de toate pârghiile puterii, Maia Sandu are acum o oportunitate unică. Guvernul ei trebuie să cureţe sistemul judiciar, spune ea. Vadim Pistrinciuc, fost deputat reformist, este de acord, dar adaugă că, dacă guvernul se mişcă prea încet, se va pierde şansa istorică de a rupe legătura dintre judecători, oligarhi şi mass-media pe care le controlează. „Se vor regrupa rapid dacă puterea lor nu este distrusă în şase luni “, spune fostul parlamentar. 

Analistul politic Anatol Ţăranu consideră că victoria obţinută de PAS în recentele alegeri parlamentare anticipate a marcat o nouă treaptă pentru scena politică de la Chişinău. El consideră că implementarea standardelor europene care vor ridica nivelul de trai al moldovenilor, este un obiectiv tangibil şi este de datoria majorităţii parlamentare să valorifice şansa. „Chiar dacă oponenţii PAS acuză UE de duble standarde atunci când nu garantează integrarea Moldovei în familia ţărilor europene după implementarea cerinţelor UE, beneficiul pentru oameni este evident.  Totul depinde de profunzimea reformelor, pe care le va promova partida proeuropeană din Moldova. Cert este că modelul european de dezvoltare poate deveni familial pentru noi. Oamenii aşteaptă că Moldova va abandona starea de oscilaţie şi va lua calea Occidentului. Exemplul României este edificator în acest sens”, a subliniat analistul politic Anatol Ţăranu.

Sprijin pentru reforme din partea SUA

Subsecretarul de stat al SUA pentru afaceri politice Victoria Nuland a felicitat-o pe Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, într-o discuţie telefonică, pentru victoria repurtată de Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) în alegerile legislative anticipate. „Încântată să o sun pe preşedinta Maia Sandu pentru a o felicita, în numele Statelor Unite, pentru succesul alegerilor democratice din Moldova şi pentru a-i oferi sprijinul nostru pentru agenda de reforme a guvernului’, a scris Nuland pe contul său de Twitter.

Bulgarii, mai puţin fericiţi

Mai la sud, bulgarii au votat şi ei pe 11 iulie, dar rezultate sunt mai puţin fericite. Mai votaseră deja în aprilie, dar nici premierul în funcţie de atunci, Boiko Borisov, nici opoziţia nu au reuşit să formeze un guvern. Nu este clar dacă situaţia este mult diferită acum. Un flux de acuzaţii de corupţie şi gangsterism, negat întotdeauna, a erodat sprijinul pentru Borisov. Partidul său, GERB, s-a clasat pe locul doi, fiind devansat la mustaţă de formaţiunea anti-sitesm a cântăreţului Slavi Trifonov. 

Apoi, Trifonov a şocat celelalte partide anti-Borisov cu declaraţia :  „coaliţie“ este un „cuvânt murdar”. El a prezentat, fără consultări, o propunere de guvern minoritar, ce nu a fost deloc bine primită de celelate formaţiuni, fapt ce ar putea împinge ţara spre noi alegeri sau tot în braţele lui Boiko Borisov. Comparând rezultatele alegerilor din Moldova cu cel al alegerilor generale care au avut loc simultan în Bulgaria, „The Economist“ conchide : Bulgaria a rămas practic în aceeaşi situaţie complicată şi aproape imposibil de rezolvat ca înainte de alegerile din aprilie. Moldova, în schimb are acum o şansa de a trece la o curăţenie generală. Bulgaria, însă - mai puţin.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite