SUA și Regatul Unit refuză să semneze declarația summitului de la Paris privind inteligența artificială echitabilă, accesibilă și benefică pentru toți
0Summitul AI de la Paris a reunit lideri internaţionali din domeniul tehnologiei, iar unul dintre cele mai aşteptate momente a fost prezenţa vicepreşedintelui american, JD Vance, care a transmis un mesaj clar privind reglementările europene în domeniul inteligenţei artificiale.
![Summit AI la Paris/ FOTO:X/@ILO_Research](https://cdn.adh.reperio.news/image-d/da262aa8-d86b-4e51-84f7-e1f462dbf0d2/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Vance, un critic vocal al moderării conţinutului pe platformele tehnologice, a subliniat importanţa libertăţii de exprimare în faţa reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, arătând că Statele Unite trebuie să protejeze un mediu deschis, propice inovării. Aflat la Paris, Vance a declarat că, sub conducerea preşedintelui Trump, administraţia americană a ales să relaxeze reglementările, un exemplu pe care îl consideră relevant în contextul discuţiilor internaţionale despre viitorul inteligenţei artificiale.
Franţa şi UE promit reducerea birocraţiei pentru tehnologie
În paralel, preşedintele francez Emmanuel Macron a reafirmat angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene de a reduce birocraţia pentru a stimula dezvoltarea AI în regiune. „Trebuie să simplificăm regulile”, a spus Macron, aducând în discuţie succesul obţinut în reconstruirea rapidă a catedralei Notre-Dame, realizat datorită unui cadru legislativ flexibil. „Aceeaşi abordare va fi aplicată în cazul inteligenţei artificiale”, a adăugat preşedintele francez, subliniind necesitatea unui cadru legislativ agil, care să sprijine inovaţia fără a sacrifica siguranţa.
La rândul său, Henna Virkkunen, comisarul european pentru digitalizare, a promis că Uniunea Europeană va face paşi pentru a reduce birocraţia, păstrând însă norme riguroase pentru a asigura un mediu corect, sigur şi democratic. În contextul divergenţelor între modelele de reglementare din Statele Unite, China şi Europa, summitul de la Paris a fost locul în care aceste diferenţe s-au manifestat cu o mare claritate. Vance a fost ferm în susţinerea unui regim mai relaxat, în contrast cu poziţia UE, care pune accent pe protejarea drepturilor fundamentale şi securitatea digitală.
Impactul AI asupra pieţei muncii
Un alt subiect de discuţie a fost impactul AI asupra pieţei muncii, iar liderii sindicali au ridicat îngrijorări legate de posibilele pierderi de locuri de muncă în rândul lucrătorilor înlocuiţi de tehnologie. De asemenea, s-a vorbit despre necesitatea unui parteneriat global care să sprijine dezvoltarea responsabilă a inteligenţei artificiale. În acest sens, Franţa, Germania şi companii de top, cum sunt Google şi Salesforce, au lansat „Current AI”, un fond destinat investiţiilor în proiecte care promovează utilizarea echitabilă şi sustenabilă a tehnologiei.
La nivel naţional, Franţa a anunţat investiţii semnificative în AI, reafirmându-şi angajamentul de a deveni un hub global în domeniu. Totuşi, summitul a arătat că, în timp ce dorinţa de a sprijini dezvoltarea tehnologică este comună, divergenţele privind reglementările rămân o provocare majoră. Prezenţa vicepreşedintelui Vance a adus o nuanţă suplimentară discuţiilor, subliniind conflictele dintre modelele americane şi europene de reglementare, dar şi despre cum fiecare zonă geografică se raportează la inovaţia tehnologică, în special în ceea ce priveşte AI.