Summit-ul UE de la Bratislava, sub semnul „multiplelor diviziuni“

Summit-ul Uniunii Europene care are loc vineri, la Bratislava, se va desfăşura sub semnul „multiplelor diviziuni”. „Motorul franco-german este în pană”, „zona euro este paralizată”, între ţările nordice şi cele sudice se profilează o „bătălie bugetară”, iar între ţările est-europene şi vechile state membre „se cască o prăpastie”, pe fondul crizei refugiaţilor, scrie „Le Monde“.

După votul britanicilor privind ieşirea Regatului Unit din UE, liderii europeni au multiplicat avertismentele cu privire la posibila intrare în colaps al Uniunii, făcând apel la unitate. Reuniunea de la  Bratislava va fi prima organizată fără britanici, dat fiind votul lor în favoarea Brexit, de la 23 iunie. Aceasta va fi o încercare a „Celor 27“ de a stopa unda de şoc declanşată de Brexit. Dar, chiar înainte ca summit-ul să înceapă, idei divergente s-au făcut auzite, de la Atena la Budapesta via Berlin sau Bruxelles. 

Motorul franco-german, în pană

Joi, 15 septembrie, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande s-au  întâlnit pentru un prânz de lucru, pentru a reporni motorul franco-german care pare gripat. Aceştia au căzut deacord în vara - cu premierul italian Matteo Renzi - asupra câtorva subiecte comune: securitate, creştere economică şi tineret.

Dar, motorul franco-german nu poate reporni atunci când cei doi lideri – Holland şi Merkel- au în faţă alegeri dificile . Preşedintele francez stă foarte prost în sondaje, iar  cancelarul german este criticat în propria ţară, cu un an înainte de alegerile parlamentare, din cauza gestionării prea generoase a  crizei refugiaţilor.

Un partid de extremă-dreapta, Alternativa pentru Germania, s-a instalat  în viaţa politică germană şi „trage din toate părţile împotriva doamnei Merkel, în timp ce în Franţa, preşedintele Frontului Naţional, Marine Le Pen, apare în sondaje că va intra în turul doi al alegerilor prezidenţiale din mai 2017.

Zona euro paralizată

Statele membre ale zonei euro, care s-au recuperat greu după criza datoriilor suverane, care aproape că a  provocat expulzarea Greciei, la mijlocul anului 2015, din uniunea monetară, rămân fragile.  Adâncirea măsurilor de austeritate, considerată necesară pentru a obţine o stabilitate durabilă în zona euro, pare să fie abandonată. 

Merkel a căutat în zadar să schimbe tratatele pentru o guvernare comună a zonei euro. Ea a trebuit să renunţe din cauza rezervelor partenerilor săi, chiar dacă Hollande se arată mai deschis acum la o astfel de perspectivă .

Liderii europeni ştiu că mai multă integrare ar fi dificil de acceptat şi ratificat, în fiecare dintre ţările lor, din moment ce formaţiunile eurosceptice sunt pe val în întregul continentul.

În Italia, Matteo Renzi îşi joacă supravieţuirea la referendumul din toamnă, privind reforma constituţională, transformat de formaţiunea anti-sistem Mişcarea de Cinci Stele a lui Beppe Grillo, dar şi de restul opoziţiei, într-un scrutin anti-Renzi.

Olanda va organiza alegeri parlamentare în martie 2017, iar partidul de extremă-dreapta al lui Geert Wilders este în creştere şi promite un referendum cu risc înalt, privind apartenenţa ţării la UE. Situaţia nu este mai bună în Spania, fără un guvern de peste zece luni, sau în Austria, care stă sub ameninţarea unei victorii a extremei drepte, în „a treia“ rundă a alegerilor prezidenţiale.

Bătălie bugetară între Nord şi Sud

Vineri, 9 septembrie, cacofonia europeană a fost la înălţimea sa, reactivând opoziţia Nord-Sud, care se  atenuase în mare măsură, după criza grecească. La Atena, prim-ministrul grec Alexis Tsipras a reunit ţările mediteraneene din Uniunea Europeană şi au pus tunurile pe „Europa germană“ şi austeritatea propovăduită de Angela Merkel. S-au adunat în aceeaşi zi în Slovacia şi unii miniştri de finanţe din zona euro care nu s-au sfiit să fie ironici la adresa ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schäuble şi a olandezului Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului.

Statele din Sud pledează pentru relaxarea regulilor Pactului de Stabilitate, întărit în timpul crizei euro, şi susţinut de ţările nordice, în frunte cu Germania. Ca un compromis, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a promis să nu nu consolideze din nou acest instrument de disciplină colectivă. El a propus miercuri, 14 septembrie, în discursul său privind starea Uniunii , dublarea sumei pentru acest plan care îi poartă numele, în scopul de a stimula investiţiile în fiecare stat membru.

Doleanţele Estului

Controversa declanşată de ministrul luxemburghez al afacerilor Externe, Jean Asselborn, care a cerut, marţi, 13 septembrie, excluderea, cel puţin temporară a Ungariei din UE, din cauza politicii sale dure faţă de refugiaţi, este un indiciu al tensiunilor din acest moment. Subiectul nu este pe ordinea de zi de la Bratislava, dar oferă o idee despre prăpastia care s-a deschis între ţările din Europa Centrală şi vechile statele membre.

Patru state din această regiune, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia doresc să prezinte o poziţie comună la Bratislava pe această temă , care ar putea împiedica proiectul Parisului, Berlinului şi sudului Europei de relansare a Uniunii. Aceste ţări doresc întărirea rolului statelor în detrimentul Comisiei Europene, pe care o învinuiesc pentru Brexit. Ungaria şi Polonia sunt cele mai vocale pe acest subiect. 

 Viktor Orban, premierul de dreapta al Ungariei, s-a întâlnit recent cu Jaroslaw Kaczynski, liderul formaţiunii de guvernământ din Polonia - Lege şi Justiţie (PiS, dreapta). El s-a inspirat dintr-un proverb local pentru a descrie relaţia cu Polonia, vorbind despre alianţa „hoţilor de cai“.„Există un proverb care spune că, dacă ai încredere în cineva, poţi fura cai împreună cu el. Cetăţenii ungari vor fura cu bucurie cai împreună cu polonezii“, a declarat Viktor Orban pentru a descrie relaţiile puternice dintre cele două popoare. 

Chiar dacă Cehia şi Slovacia susţin opoziţia Poloniei şi Ungariei faţă de planul UE de distribuire a refugiaţilor, Praga şi Bratislava sunt considerate mai puţin entuziaste faţă de euroscepticism decât Varşovia şi Budapesta.

Summitul de la Bratislava va arăta în ce măsură Kaczynski şi Orban îşi pot convinge vecinii să îi urmeze, explică Michael Leigh, analist la Institutul German Marshall Fund. „Va fi un test decisiv pentru a vedea în ce măsură acest tip de retorică poate conduce la o cooperare concretă pe teme punctuale în sensul producerii unor schimbări în politica UE. Eu aş avea îndoieli", subliniază Leigh. Totuşi, „ţările din est se raliază la proiectul apărării europene”.