Statele Unite își întăresc prezența în nordul Europei, în contextul amenințării ruse. Insula suedeza Gotland, piesă-cheie în noua strategie NATO

În zori, pe insula suedeză Gotland, la doar 300 de kilometri de exclava rusă Kaliningrad, un pluton de pușcași marini americani a executat recent o simulare de atac cu rachete, trimițând proiectile inerte în apele Mării Baltice. Mesajul transmis Kremlinului a fost cât se poate de clar: chiar dacă președintele Donald Trump pune sub semnul întrebării soliditatea alianței, armata americană își consolidează angajamentele militare în Europa de Nord, scrie The Wall Street Journal .

Exerciții militare aliate pe insula Gotland/ FOTO:X

Obiectivul administrației de la Washington este clar formulat: o Alianță Nord-Atlantică „mai letală”, mai pregătită să răspundă în fața unei eventuale agresiuni. Iar nordul continentului, în special zona arctică și statele baltice, devine acum o zonă strategică de prim rang în planificarea militară a Pentagonului.

Nordul se înarmează

Exercițiul multinațional desfășurat în ultimele trei săptămâni — cu participarea trupelor din SUA, Marea Britanie, statele nordice și baltice — a vizat atât descurajarea Rusiei, cât și integrarea noilor membri NATO, Finlanda și Suedia, într-o arhitectură de apărare mai coerentă.

„Avem acum o fâșie continuă de teritoriu NATO dincolo de cercul polar,” explică Kristian Åtland, cercetător la Institutul Norvegian de Cercetare în Apărare. Această coeziune geografică facilitează dislocarea rapidă a trupelor în caz de conflict în statele baltice, regiuni aflate în prima linie în fața unei eventuale ofensive ruse.

Finlanda, cu o frontieră de peste 1.200 km cu Rusia, și Norvegia, care se învecinează cu peninsula Kola — sediul Flotei de Nord a Moscovei —, au intensificat bugetele de apărare. Estonia, Letonia și Lituania, aflate de ani de zile în avangarda avertismentelor privind ambițiile militare ale Kremlinului, contribuie cu informații vitale despre evoluțiile din regiune.

Gotland, din nou în vizor

Insula Gotland, odinioară demilitarizată, a redevenit punct strategic central pentru Suedia și pentru NATO. Aflată în inima Mării Baltice, permite desfășurarea de senzori și sisteme de rachete cu rază lungă, capabile să controleze spațiul aerian și maritim. „Putin are ambii ochi ațintiți pe Gotland,” avertiza anul trecut fostul șef al Statului Major suedez, Micael Bydén.

În eventualitatea unui conflict, se estimează că Rusia ar încerca rapid ocuparea porturilor strategice din Polonia, Finlanda și statele baltice. „Gotland va fi, cel mai probabil, scena unor acțiuni ostile în primele etape ale unui astfel de conflict,” a declarat Stefan Lundqvist, expert suedez în securitate arctică.

Insula a fost reînarmată, cu o forță proiectată de circa 4.500 de soldați. În fiecare an, sute de conscriși se alătură trupelor, stârnind reticențe printre localnici atrași de liniștea insulei și de farmecul medieval al orașelor sale.

Tehnologie, interoperabilitate și incertitudine politică

Un obiectiv-cheie al exercițiilor a fost testarea capacității de cooperare între forțele NATO. Lansarea de rachete HIMARS de către forțele americane a implicat o rețea complexă de comunicare, coordonare și sprijin logistic în mai multe state. De la evacuarea răniților în Lituania la salturi parașutate în Norvegia, scenariile simulate vizează un răspuns rapid și eficient într-o eventuală criză militară.

Totuși, avansul tehnologic rapid — dominat acum de companii private, nu de state — ridică probleme de interoperabilitate. „Provocarea noastră este cum menținem coeziunea Alianței în fața acestei schimbări rapide,” a recunoscut generalul american Andrew Saslav, adjunctul șefului pentru operațiuni al Comandamentului SUA în Europa și Africa.

Deși militarii americani susțin că ordinul de retragere din Europa nu a venit, incertitudinile politice generate de retorica administrației Trump rămân. Suspendarea livrărilor de armament către Ucraina riscă să afecteze echilibrul fragil creat de ajutorul occidental — inclusiv prin sistemele HIMARS, care au schimbat dinamica războiului.

În acest context, oficialii nordici subliniază că apropierea de SUA nu trebuie să afecteze coeziunea NATO. „Nu construim un club în interiorul clubului,” a explicat Carl-Johan Edström, șeful Statului Major suedez. citat de WSJ. „Tot ce facem în paralel, bilateral sau multilateral, întărește apărarea colectivă.”