Socialiştii, într-o poziţie cheie pentru formarea unui guvern de dreapta în Spania. Cum împiedică problema catalană crearea unei coaliţii de stânga

Şeful Guvernului spaniol în exerciţiu, Mariano Rajoy, continuă astăzi negocierile asupra formării unui nou Executiv, după alegerile legislative desfăşurate duminică în Spania. În pofida faptului că liderul Partidului Popular, câştigător în alegeri, pare a avea o misiune imposibilă, partidele de stânga, care deţin împreună cel mai mare număr de mandate, evită crearea unei mari coaliţii, fiind divizate în special de problema catalană.

Mariano Rajoy urmează să se întâlnească astăzi cu liderul Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), Pedro Sanchez, în vederea începerii discuţiilor, anunţă un comunicat al Cabinetului său.

Potrivit rezultatelor finale ale alegerilor legilslative din Spania, Partidul Popular s-a clasat pe primul  loc cu 28,7% de voturi (123 de mandate), dar nu a mai reuşit să obţină majoritatea absolută (176 de mandate din 350). Confruntat cu această situaţie, Rajoy a propus „un dialog“ cu alte partide „în vederea formării unui guvern“.

PSOE, într-o poziţie cheie pentru susţinerea unui guvern minoritar

Intrarea a două noi partide în Parlamentul spaniol, Podemos (stânga radicală) şi Ciudadanos (liberal), necesită ajungerea la alianţe tacite pentru învestirea unui nou guvern, iar PSOE, cu 90 de mandate, a ajuns într-o poziţie cheie în ceea ce priveşte viabilitatea unei astfel de alianţe.

Albert Rivera, liderul Ciudadanos, care a obţinut 40 de mandate, este de acord cu un Guvern minoritar conservator susţinut de socialişti. „Acum trebuie ca Partidul Socialist să facă următorul pas. Îi îndemn să dea dovadă de responsabilitate“, a declarat el.

Podemos, care obţinut 69 de mandate, ar avea cel mai mult de câştigat din această mişcare „sinucigaşă“, comentează AFP. Mişcarea radicală ar putea astfel să ia locul PSOE pe eşichierul de stânga, la fel cum a reuşit Syriza în Grecia, detronând PASOK.

Socialiştii, încolţiţi din toate părţile, exclud însă susţinerea adversarilor săi politici tradiţionali în asigurarea guvernării.

„Diferenţele sunt atât de mari între PP şi socialişti încât concluzia noastră este finală: nu vom susţine un guvern PP“, a declarat marţi Antonio Hernando, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PSOE.

„Nu-l vom învesti niciodată pe Mariano Rajoy la conducerea guvernului“, a adăugat Miguel Carmona, un ales socialist din Madrid. În schimb, secretarul general al PSOE, Pedro Sanchez, nu a făcut nicio declaraţie în acest sens după alegeri. Un posibil anunţ ar putea face astăzi, după întrevederea cu Rajoy.

„Ei vor primi reproşuri că au permis crearea unui guvern PP“, apreciază politologul Pablo Simon pentru AFP.

Însă premierul spaniol conservator a atras atenţia că „fragmentarea nu trebuie să ducă la paralizie, blocaj şi inactivitate“, pledând pentru „stabilitatea“ şi „unitatea Spaniei“, puse la grea încercare chiar a doua zi de la desfăşurarea alegerilor legislative.

Acord preliminar între partidele separatiste pentru formarea unui guvern al Cataloniei

Marţi, partidele separatiste catalane au convenit asupra unui acord preliminar privind formarea unui guvern regional. Ele încearcă astfel să relanseze procesul de obţinere a independenţei provinciei spaniole Catalonia, în contextul instabilităţii politice din Spania.

Partidele care militează pentru independenţa Cataloniei au obţinut majoritatea locurilor din Parlamentul regional în urma alegerilor locale din 5 septembrie, dar disensiunile le-au împiedicat până acum să ajungă la un acord.

Deşi iniţial l-a criticat dur pe Artur Mas, preşedintele Cataloniei, partidul Candidatura Unităţii Populare (CUP) a acceptat să îl susţină în cele din urmă şi să îi permită să rămână în fruntea executivului regional, informează agenţia de presă Reuters, citată de Mediafax.

Acordul de marţi propune măsuri economice şi un calendar pe 18 luni pentru obţinerea independenţei. Liderii separatişti spanioli se vor reuni duminică pentru a-l aproba. În cazul în care acordul va fi respins, noi alegeri ar trebui organizate în martie 2016 în Catalonia.

„Rezultatele (alegerilor naţionale) de duminică nu ne modifică demersul nostru, care se desfăşoară normal“, a declarat Raul Romeva, un lider al coaliţiei separatiste Împreună pentru da (Junts pel Si).

Problema separatismului catalan dezbină stânga

Partidul Popular şi Ciudadanos se opun tentativelor de independenţă a Cataloniei. Dacă formaţiunile de centru-dreapta au o opinie clară cu privire la problema separatismului catalan, partidele de stânga au poziţii total opuse. De fapt, problema catalană împiedică formarea unui mari coaliţii de stânga de guvernare, care s-ar putea baza pe 161 de mandate (PSOE - 90, Podemos - 69, Stânga Unită - 2) şi susţinerea separatiştilor basci şi catalani.

Podemos condiţionează participarea sa la guvernare de organizarea unui referendum pentru autodeterminarea Cataloniei, idee respinsă categoric de PSOE.

„Credem în unitatea Spaniei“, a răspuns Antonio Hernando.

„Nu am mai putea fi văzuţi ca un partid dacă ne-am lansa în aventuri şi oportunism“, a subliniat Susana Diaz, una dintre vocile cu greutate din PSOE, notează AFP.

Mariano Rajoy trebuie să obţină sprijinul necesar până la 13 ianuarie, când va avea loc prima şedinţă a noului Parlament.