Situația dificilă a profesorilor ucraineni care rezistă ocupaţiei: „În niciun caz nu aş putea lucra pentru ruşi”
0La începutul verii, la puțin peste trei luni după ce soldații rușii au cucerit o mare parte din sudul Ucrainei, directorul unei școli dintr-un oraș ocupat și-a adunat colectivul de profesori într-o ședință și i-a informat că instituția va coopera cu noile autorități, urmând să predea din septembrie după curriculumul școlar din Rusia.
„Ucraina ne-a abandonat şi nu se mai întoarce, iar acum ruşii ne fac oferte. Dacă nu acceptăm, vor trimite oameni noi din Rusia pentru a conduce şcoala, care nu vor avea niciun ataşament faţă de ea. Este mai bine să rămânem aici şi să încercăm să avem grijă de ea”, a spus directorul, potrivit Halinei, adjuncta sa de atunci.
Potrivit acesteia, „aproximativ o treime dintre profesori au fost de acord”. „În ceea ce mă priveşte, ştiam că nu aveam cum să lucrez pentru ruşi”, a spus ea, motiv pentru care și-a dat demisia.
Când s-a întors la şcoală câteva zile mai târziu, directorul a informat-o că toate manualele ucrainene vor fi distruse în zilele următoare, aşa că, dacă îşi dorea ceva, trebuia să ia cu ea acasă.
Halina s-a dus în clasă şi a umplut o sacoșă cu poezii în ucraineană scrise de elevii ei. În timp ce ieșea din clădire, a văzut un grup de muncitori îndepărtând de pe coridoare posterele cu eroii naţionali ai Ucrainei.
„Imaginaţi-vă, am lucrat în acea şcoală mai mult de 25 de ani. Am ieşit de acolo singură, cu o plantă într-un ghiveci şi o pungă de poezii, cu lacrimi pe faţă”, își aduce aminte ea cu vocea frântă.
Câteva zile mai târziu, Halina a fost calificată drept „trădătoare” la o şedinţă a părinţilor pentru faptul că a părăsit şcoala. Foști colegi au avertizat-o că a mai fost etichetată drept agitatoare proucraineană şi că se află deja pe lista de supraveghere a Serviciului Federal de Securitate (FSB, fostul KGB).
„Le-am spus: <<Nu am făcut agitaţie nicăieri>>. Dar mi-au spus că există deja martori, denunţuri”, afirmă ea. Aflată în pericol, Halina a fugit pe teritoriul aflat sub controlul Ucrainei.
Cazul Halinei este unul dintre multe altele care apar din teritoriile ocupate şi care arată că politica educaţională este unul dintre cei mai importanţi piloni ai încercării Rusiei de a prelua bucăţi din Ucraina, scrie „The Guardian”, care nu prezintă numele real al protagonistei articolului, pentru a feri rudele sale rămase acasă de potențiale represalii.
O nouă generație de supuși
Kremlinul speră ca, prin introducerea programei şcolare ruseşti în zonele pe care le ocupă în Ucraina, poate forma o nouă generaţie de supuşi loiali.
Programa şcolară ucraineană „avea drept scop să te transforme într-un idiot”, a susținut Kiril Stremousov, un fost blogger anti-vaccin numit de Moscova în funcția de viceguvernator al teritoriului ocupat din regiunea Herson.
„Programa şcolară se va schimba, iar copiii nu vor mai fi supuşi degradării şi vor începe să înveţe cu adevărat”, a insistat el într-un interviu acordat telefonic pentru „The Guardian”.
Mulţi profesori au fost reticenţi la ideea de a lucra pentru ruşi. În acest context, oficialii ucraineni spun că există un model de presiuni şi ameninţări împotriva profesorilor din zonele ocupate.
„Am primit sute de mesaje din teritoriile ocupate. Îi forţează pe profesori să folosească programa şcolară rusă, aduc manuale ruseşti cu conceptul că ucrainenii şi ruşii sunt un singur popor, plin de imperialism rusesc, este pachetul complet”, explică Serhii Horbaciov, ombudsmanul educaţiei în Ucraina.
Halina spune că unii oameni din oraşul ei sunt proruşi entuziaşti, în timp ce alţii colaborează din pragmatism, convinși de faptul că rușii nu vor mai pleca și trebuie să se adapteze la noua situație.
Potrivit lui Horbaciov, nu este corect să judecăm profesorii care au fost puși într-o poziție imposibilă.
„Nu avem niciun drept moral, nici legal de a cere eroism de la oamenii care trăiesc sub ocupaţie. Obiectivele lor principale ar trebui să fie salvarea de vieţi şi nu colaborarea voluntară. Dacă sunt forţaţi să colaboreze, ar trebui să strângă dovezi că sunt forţaţi”, afirmă el.
Pedepse grele pentru colaboratori
Alţii sunt mai puţin înclinaţi să simpatizeze cu cei obligați să colaboreze. Mulţi oficiali ucraineni cer pedepse grele cu închisoarea pentru oricine acceptă să predea după curriculumul rusesc, invocând rolul profesorilor în răspândirea revizionismului istoric care alimentează parţial războiul purtat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Recentul succes surprinzător al contraofensivei ucrainene în regiunea Harkov, precum şi lovirea clădirilor administrative din centrul Hersonului ocupat cu rachete HIMARS cu rază lungă de acţiune ar putea duce la nopţi nedormite pentru profesorii care au acceptat să lucreze pentru ruşi.
Autoritățile ucrainene au anunțat deja că au reţinut în regiunea Harkov un grup de profesori aduși din Rusia. Vicepremierul Irina Vereşciuk a declarat că profesorii vor fi judecaţi de instanţele ucrainene şi ar putea fi condamnaţi până la 12 ani de închisoare.
Deşi aceste informații sunt greu de verificat, nu există nicio îndoială că Moscova a făcut planuri pentru a trimite profesori ruşi în zonele ocupate, notează „The Guardian”.
Stremousov a declarat că nu intenţionează să aducă profesori din Rusia, dar a susținut că unii profesori ruşi „vor să vină şi să ne ajute”.
În zona ocupată de soldații ruși în regiunea Zaporojie, peste 500 de profesori din Rusia erau așteptați la sfârșitul lui august.
O parte din sarcina lor este de a-i „ajuta” pe profesorii locali să facă tranziţia către programa şcolară rusă, mai ales la istorie, în cazul căreia programa şcolară rusească este foarte diferită de cea ucraineană.
Profesorul turmentat de propaganda Kremlinului
În iulie, publicaţia rusă „Novaia Gazeta” a vorbit cu Iuri Baranov, un profesor de istorie din regiunea Perm care a solicitat transferul în Zaporojie.
„Am o antipatie personală faţă de Ucraina. Nu faţă de oameni, ci față de stat, care a spălat creierul cetăţenilor săi în ultimii 30 de ani şi i-a învăţat să îi urască pe ruşi. Nu putem distruge toţi naziştii ucraineni, este nerealist, aşa că va trebui să rezolvăm problema prin alte metode”, și-a justificat el decizia de a se instala în Ucraina.
Profesorul din Perm și-a exprimat dorința de a primi o casă cu o grădină frumoasă atunci când va ajunge în Ucraina împreună cu soția sa.
Halina spune că încă nu există vreun profesor rus în oraşul ei, dar zvonurile sugerează că ar putea veni în curând.
Stimulente pentru rusificare
Ea a fost sunată deja de un oficial local care i-a transmis că, deoarece a plecat, casa ei va fi confiscată şi folosită pentru profesori sau alţi profesionişti ruşi care sunt așteptați să sosească în zilele următoare.
Anul școlar a început pe 1 septembrie, cu aproximativ o treime din numărul anterior de profesori şi elevi şi cu soldaţi ruşi înarmaţi în jur.
În încercarea de „încuraja” școlarizarea, autorităţile de ocupaţie i-au ameninţat pe părinţi că le vor trimite copiii în orfelinate dacă nu îi lasă să se prezinte la lecții.
Există și stimulente. În teritoriul ocupat din regiunea Herson, autorităţile au anunţat o plată în numerar de 10.000 de ruble (165 de euro) pentru fiecare copil care se înscrie la școală.
Școala ucraineană online
Între timp, Halina, împreună cu alți colegi care nu au vrut să lucreze pentru ruşi, a înfiinţat o versiune online a şcolii, care continuă să predea programa şcolară ucraineană prin prisma experienței dobândite în timpul pandemiei de COVID-19. Elevii şi profesorii care au fugit din propriile case se conectează din alte părţi ale Ucrainei şi din străinătate.
Câţiva părinţi care încă locuiesc în oraş au contactat-o pentru a-și înscrie copiii la şcoala online după-amiază, după ce termină cursurile la şcoala impusă de ruși.
„Dar sunt foarte îngrijoraţi, profesorii le-au spus copiilor că poliţia va veni şi le va verifica calculatoarele şi tabletele pentru a se asigura că nu continuă în secret şcoala ucraineană”, mărturisește ea.
Moscova este atât de îngrijorată de școala online, încât FSB a reţinut o rudă a unuia dintre profesorii implicaţi în acest proiect şi a supus-o unui interogatoriu.
De asemenea, forţele ruse au făcut raiduri în casele goale ale profesorilor implicaţi, căutând „dovezi” despre şcoală.
Potrivit Halinei, pe măsură ce săptămânile se scurg, este posibil ca divizarea dintre cei care opun rezistenţă şi cei care colaborează să se adâncească.
„Aştept în fiecare zi ca armata noastră să elibereze oraşul. Sper să se întâmple curând”, spune ea.
Se încarcă comentariile...
