Sezonul electoral a început neoficial în Ucraina, susțin experții

În baza activității politice în creștere în plan intern și a presiunii oficiale din partea SUA asupra Kievului pentru a organiza alegeri până la sfârșitul anului, experții estimează că sezonul electoral neoficial a început în Ucraina, relatează Kyiv Independent.

Volodimir Zelenski nu a exclus posibilitatea să candideze din nou FOTO SHUTTERSTOCK

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a exclus organizarea de alegeri după ce „faza fierbinte” a războiului se va fi încheiat, poate chiar în 2025.

Dar în prezent ar fi dificil pentru că societatea se opune și apoi alegerile trebuie să fie de încredere, a spus el.

„Există o febră electorală. Aşteptările privind finalului războiului a creat o aşteptare privind alegerile", apreciază Volodimir Fesenko, un analist politic ucrainean.

Potențialul adversar al lui Volodimir Zelenski

În timpul campaniei electorale, Zelenski a promis că va avea un singur mandat. 

Dar apoi a izbucnit războiul și Kievul a declarat legea marțială. Altminteri, alegerile s-ar fi ținut în primăvara lui 2024, iar mandatul liderului ucrainean s-ar fi încheiat pe 20 mai.

Totuși, legitimitatea lui Zelenski este acum pusă la îndoială atât de Washington, cât și de Moscova.

Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina și Rusia a declarat la 1 februarie că alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina ar trebui să aibă loc, eventual până la finele anului 2025.

„Vor ajunge într-un punct în care vor trebui să organizeze alegeri, iar acesta este semnul unei democrații sănătoase”, a clarificat el ulterior.

Ideea oglindește opiniile comentatorilor de extremă dreaptă din SUA și de la Kremlin, potrivit cărora niciun acord de pace cu Zelenski nu este posibil atâta vreme cât mandatul acestuia „a expirat”.

Întrebat în timpul interviurilor recente dacă intenționează să candideze pentru un alt mandat, președintele ucrainean nu a exclus această posibilitate.

„Depinde cum se termină acest război. Practic, depinde de oameni în primul rând și, bineînțeles, de familia mea", a spus el pentru podcasterul american Lex Friedman.

Zelenski s-ar putea confrunta cu un adversar redutabil, și anume fostul șef al armatei ucrainene Valeri Zalujnîi.

Potrivit unui sondaj de toamnă realizat de Centrul de Monitorizare Socială, 27% dintre ucraineni ar vota pentru actualul ambasador ucrainean în Marea Britanie , în timp ce doar 16% l-ar alege pe actualul președinte.

„Zalujnîi nu i-a lăsat pe băieți să moară este teza pe care ucrainenii o folosesc când vorbesc despre el, a declarat Oleksii Antipovici, sociolog ucrainean și șeful Rating Group, pentru Kyiv Independent.

„Acest lucru creează cu siguranță o imagine a unui apărător generos, amabil, a unui tată. Și toate aceste idei au susținere, iar oamenii ar fi gata să voteze pentru el", a adăugat acesta.

Garda Veche

Deși nu au apărut încă fețe noi, există semne că politicienii veterani par să fi început pregătirile în cazul în care sunt programate alegeri.

Fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko, șeful partidului de opoziție Solidaritatea Europeană, a declarat în aprilie 2024 că plănuiește să participe la următoarele alegeri prezidențiale.

În ciuda nepopularității lui Poroșenko și a neîncrederii acumulate în rândul majorității populației, fostul președinte conduce un grup de sprijin mic, dar dedicat.

Totodată, se comportă ca un lider al opoziției.

De pildă, când delegația ucraineană a călătorit în SUA la începutul lunii decembrie, Poroșenko a vizitat Washingtonul în aceeași perioadă și a interacționat la scurt timp cu consilierul american pentru securitate națională Mike Waltz.

El a participat la un interviu cu Vocea Americii și a propus un „plan Poroșenko”, imitând „planul pentru victorie” al lui Zelenski, prezentat în octombrie 2024.

La începutul lunii februarie, Poroșenko s-a îndreptat din nou în SUA, căutând să stabilească contacte cu administrația Trump.

Public, Poroșenko neagă că partidul său, care deține 27 de locuri din 450 în parlamentul ucrainean, se pregătește de alegeri.

„Alegerile din Ucraina ar submina unitatea”, a spus Poroșenko .

Aproximativ 130 de dosare penale au fost deschise împotriva lui Poroșenko, a spus el la sfârșitul lunii ianuarie. 

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Poroșenko a fost acuzat de înaltă trădare .

Canalele Telegram legate de biroul președintelui au sugerat în mod regulat că Poroșenko va fi urmărit penal sau sancționat.

Zelenski a aprobat o decizie a Consiliului Național de Securitate și Apărare (NSDC) pe 13 februarie de a impune sancțiuni pe termen nedeterminat mai multor politicieni, oligarhi și oameni de afaceri importanți.

Primarul Kievului, Vitali Klițciko, unul dintre aliații cheie ai lui Poroșenko, și-a exprimat sprijinul pentru fostul președinte.

„Când lupta împotriva unui inamic extern este combinată cu o luptă politică în interiorul țării, democrația și țara în ansamblu pierd”, a spus el, care a intrat în conflict cu Zelenski.

Profesorul Oleksi Haran, consilier la Fundația pentru Inițiative Democratice, leagă sancțiunile impuse lui Poroșenko cu relansarea luptelor politice interne.

„Cred că acum se datorează faptului că aceste conversații despre alegeri au început. Deși Poroșenko rămâne în urma lui Zelenski”, a spus Haran.

„Mi se pare că această campanie va duce și la un potențial declin al popularității lui Zelenski”, a adăugat el.

„Cred sincer că acesta este un pas rău pentru întreaga țară. Și că nu va spori autoritatea lui Zelenski”.

Fostul prim-ministru Iulia Timoșenko, care conduce partidul Batkivșcina, a declarat pentru Economist, la sfârșitul lunii septembrie, că „procesul politic a început cu siguranță”.

Timoșenko a fost văzută în SUA în timpul unuia dintre evenimentele care a marcat învestirea lui Trump. Nu este clar dacă a fost invitată acolo și dacă s-a întâlnit cu oficiali americani.

Prorușii

În decembrie, un videoclip pe TikTok al lui Iuri Boiko, un parlamentar și fost șef al partidului pro-rus de Opoziție Platformă — Pentru viață, acum interzis, a stârnit indignarea publică și speculații că Moscova se pregătește pentru alegerile din Ucraina.

În urma invaziei pe scară largă a Rusiei, Boiko a condamnat războiul Moscovei împotriva Ucrainei, dar a continuat să răspândească narațiuni de propagandă.

Experții sugerează că odată ce legea marțială este ridicată, Ucraina își poate modifica legislația și interzice politicienilor pro-ruși să candideze, deși această măsură ar putea fi atacată în instanță.

Obstacole în calea alegerilor

Atacurile constante ale Rusiei fac imposibilă organizarea de alegeri, deoarece ostilitățile sunt în desfășurare.

Dacă Ucraina anulează legea marțială, Comisia Electorală Centrală a Ucrainei ar trebui să anunțe începutul campaniei electorale. Conform legislației Ucrainei, alegerile ar trebui să aibă loc în termen de 90 de zile.

Peste șapte milioane de ucraineni au părăsit țara și alte patru milioane și jumătate sunt strămutați intern. Adică aproximativ o treime din populația  Ucrainei.

Apoi, aproximativ 20% din teritoriile Ucrainei sunt ocupate de Rusia, astfel că „mai multe milioane” se află în acestea, potrivit lui Zelenski.

„Și unul dintre cele mai nedrepte lucruri – cum să votezi fără un milion de soldați”, remarcă Oleksandr Salijenko, redactor-șef al organului de supraveghere politică Chesno.

„Acum, nu că aceste instituții nu ar exista; nu există orașe, agenții de aplicare a legii, judecători și statul nu este efectiv reprezentat acolo. Acesta este unul dintre motivele lipsei condițiilor pentru organizarea efectivă a alegerilor", a subliniat el.