Şapte state NATO vor să realizeze o divizie de reacţie rapidă cu 10.000 de militari
0
Şapte state NATO vor să realizeze o divizie de reacţie rapidă cu cel puţin 10.000 de militari, capabili să intervină în Europa de Est, în contextul escaladării crizei din Ucraina, relatează Reuters, citând publicaţia britanică „Financial Times”.
Ţările care şi-au exprimat acordul de a participa la constituirea forţei de reacţie rapidă sunt Marea Britanie, Danemarca, Letonia, Lituania, Estonia, Norvegia şi Olanda, potrivit Reuters.
Formarea acestei noi divizii NATO ar putea fi anunţată săptămâna viitoare, la summitul NATO din Ţara Galilor.
De asemenea, Alianţa Nord-Atlantică îşi va continua exerciţiile sale militare din Europa de Est într-un ritm „susţinut”, în contextul în care NATO şi stalele occidentale acuză Rusia de escaladarea crizei din Ucraina prin trimiterea de trupe şi arme separatiştilor, relateaza AFP, citată de Mediafax.
Acest anunţ a fost făcut de generalul francez Jean-Paul Paloméros, aflat la conducerea Comandamentului suprem pentru transformare din cadrul NATO.
Generalul a explicat că Alianţa Nord-Atlantică doreşte să efectueze toate exerciţiile militare prevăzute în Europa de Est, în contextul în care numărul acestora a crescut semnificativ de la „intervenţia rusă” în Ucraina.
Generalul francez Jean-Paul Paloméros a afirmat de asemenea că NATO va menţine acelaşi ritm al exerciţiilor militare şi pentru următorii ani, deoarece Alianţa dispune de „suficiente mijloace, iar europenii din Est văd aceste exerciţii cu ochi buni”.
Potrivit generalului Jean-Paul Paloméros, care a fost în perioada 2009 - 2012 şeful de stat major al Forţelor Aeriene Franceze, NATO desfăşoară în prezent un exerciţiu militar la fiecare două zile în lume, ceea ce este semnificativ mai mult decât acum 2-3 ani.
„Atât timp cât va fi necesar, trebuie să fim perseverenţi. Consider că Alianţa Nord-Atlantică este capabilă de acest lucru. Nimeni nu trebuie să pună la îndoiala dorinţa şi capacitatea NATO de a-şi proteja membrii”, a mai declarat Jean-Paul Paloméros.
Recent, autorităţile proocidentale de la Kiev au cerut statelor occidentale un ajutor militar masiv, în contextul în care joi mai multe „trupe ruse” au intrat pe teritoriul ucrainean, eveniment caracterizat de oficialii ucraineni drept „o invazie”.
NATO a îndemnat Rusia să oprească orice acţiune militară ilegală din Ucraina, denunţând o escaladare periculoasă a agresiunii ruse. De asemenea, Statele Unite au informat că în luna octombrie vor trimite circa 600 de militari în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul de a oferi garanţii de securitate ţărilor NATO din Europa de Est.
Citeşte şi:
Vladimir Putin: Ruşii şi ucrainenii reprezintă, practic, un singur popor
Vladimir Putin a afirmat recent că Moscova nu va fi atrasă în conflicte la scară amplă, însă cu toate acestea partenerii săi trebuie să evite orice confruntare cu Rusia. Liderul de la Kremlin a mai adăugat că ţara sa va continua să îşi consolideze potenţialul nuclear, pentru a-şi asigura securitatea, relatează Reuters.
Rusia a trimis 4.000-5.000 de militari în estul Ucrainei, afirmă un oficial guvernamental britanic
Federaţia Rusă a trimis în estul Ucrainei între 4.000 şi 5.000 de militari, pentru a lua parte la confruntările armate din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, a afirmat, vineri, sub protecţia anonimatului, un oficial guvernamental britanic, potrivit CNN.
Rusia invadează Ucraina pe furiş
Soldaţi ruşi au intrat în Ucraina, iar Kievul a denunţat o „invazie nedisimulată“ şi a cerut „ajutor militar de anvergură“ Uniunii Europene.
Se încarcă comentariile...
