Războiul hibrid al lui Putin în Europa. Asaltul Rusiei asupra Georgiei și României

În timp ce atenția lumii era captată de evenimentele din Damasc, Kremlinul își adâncea influența în două dintre cele mai vulnerabile state din vecinătatea sa: România și Georgia, scrie Wall Street Journal.

Proteste anti-guvernamentale în Georgia/ FOTO. EPA/EFE

În România, o decizie neașteptată a Curții Constituționale a anulat scrutinul prezidențial, invocând amestecul Moscovei în procesul electoral. În urma unei campanii neobișnuite, Călin Georgescu, un candidat mult mai apropiat de Kremlin decât de Vest, a obținut un rezultat surprinzător, plasându-se pe primul loc în primul tur al alegerilor din 24 noiembrie, cu aproape 23% din voturi, deși sondajele îl cotau la doar 5%. În urma acestui rezultat, serviciile secrete românești au tras semnale de alarmă, dezvăluind amestecul substanțial al Rusiei în procesul electoral.

Aproape 25.000 de conturi de TikTok ar fi fost utilizate pentru a propulsa imaginea lui Georgescu, ceea ce a ridicat suspiciuni legate de posibile manevre externe. Uniunea Europeană a intervenit rapid, ordonând conservarea datelor și inițiind o anchetă asupra activităților de pe rețea. Mai mult, procurorii români investighează acum posibilele legături cu spălarea de bani, iar serviciile secrete românești au semnalat mii de atacuri cibernetice ce au vizat infrastructura electorală.

România, care joacă un rol esențial în sprijinul Ucrainei, fiind un important furnizor de armament și un nod logistic pentru tranzitul cerealelor prin portul Constanța, a fost acuzată de Georgescu că susține Kievul prea mult. Criticile sale se aliniază cu interesele Kremlinului, care încearcă să submineze unitatea țărilor din Estul Europei în fața agresiunii rusești.

Amestecul în Georgia

În paralel, în Georgia, aliatul Kremlinului – premierul Irakli Kobahije – a făcut un pas crucial, suspendând negocierile de aderare la Uniunea Europeană, la sfârșitul lunii noiembrie. Deși Georgia obținuse statutul de țară candidată pentru aderarea la UE, acest gest a stârnit furia a mii de georgieni, care au ieșit pe străzi pentru a protesta. Reacția autorităților a fost severă: sute de arestări, abuzuri fizice și percheziții la sediile opoziției. Imaginile cu bătăi brutale aplicate unor lideri opozanți, cum ar fi fostul parlamentar Koba Habazi, au șocat întreaga lume.

Partidul Visul Georgian al lui Kobahije, filorus și controlat de fostul premier Bijina Ivanișvili, a obținut majoritatea în alegerile din octombrie, deși acestea au fost umbrite de acuzații de mituire electorală și intimidare a alegătorilor. Ivanișvili nu a ezitat să amenințe opoziția cu „pedeapsa cuvenită”, semn că Moscova controlează din umbră politica georgiană.

În acest context, președintele pro-occidental al Georgiei, Salome Zurabișvili, a denunțat aceste alegeri ca fiind „incorecte” și a declarat că nu va renunța la mandatul său decât după organizarea unui nou scrutin. Statele Unite au condamnat comportamentul autorităților georgiene și au suspendat parteneriatul strategic cu Tbilisi.

Georgia se află sub o presiune constantă din partea Rusiei, care a invadat țara în 2008, și controlează acum aproximativ o cincime din teritoriu. Indiferent de reacțiile anemice ale Vestului, Putin și-a demonstrat deja apetitul pentru a extinde controlul asupra fostelor state sovietice. Georgia riscă să urmeze exemplul Belarusului, unde Kremlinul și-a consolidat influența după alegerile fraudate din 2020 și suprimarea violentă a protestelor.

Putin a prins curaj

Reacția anemică a Occidentului i-a dat de veste lui Putin că-și poate permite chiar și mai mult în tentativa lui de a reconstitui Rusia Mare. Georgienii se tem acum că modelul rezervat de Rusia este cel al Belarusului, unde Putin și-a consolidat controlul după ce Moscova a ajutat la suprimarea dizidențelor după alegerile prezidențiale falsificate din 2020”. În plus, Rusia a mai intervenit și în Moldova la alegerile din octombrie, într-o tentativă altfel eșuată de a o schimba pe președinta pro-occidentală în funcție și de a zădărnici un referendum care definea aderarea la UE drept obiectiv strategic național, subliniază Wall Street Journal, avertizând că ar trebui să ne așteptăm la astfel de ingerințe din partea Kremlinului în România, în țările baltice și în întreaga Europă, dacă Ucraina îi va cădea pradă Rusiei.