Răspuns pentru Putin. Zelenski a instituit o nouă sărbătoare naţională în Ucraina: „Suntem descendenţi ai Rusiei kievene”. Paradă militară la Kiev FOTO

0
0
Volodimir Zelenski la parada militara la Kiev FOTO EPA-EFE

Ucraina marchează marţi 30 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, prilej cu care preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat că a semnat un decret prezidenţial privind instituirea unei noi sărbători naţionale, Ziua statului ucrainean.

„Poţi ocupa temporar teritorii, dar nu poţi anexa dragostea oamenilor pentru Ucraina. Oamenii din Donbas şi Crimeea se vor întoarce la noi pentru că suntem o familie”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în cadrul paradei militare organizate la Kiev cu ocazia declararării independenţei.

Cu această ocazie, Volodimir Zelenski a anunţat că a semnat un decret prezidenţial privind instituirea unei noi sărbători naţionale, Ziua statului ucrainean, care va fi marcată la 28 iulie, dată la care este sărbătorită tradiţional creştinarea Rusiei Kievene, ceea ce s-ar putea să provoace indignarea Moscovei.

„Suntem o ţară tânără cu o istorie de 1.000 de ani. Suntem o familie tânără care îşi are rădăcinile în glorioasa dinastie a Rusiei Kievene. Noi nu suntem orfani, suntem descendenţi ai unui stat puternic din centrul Europei”, a insistat Zelenski.

Ziua Independenţei survine în acest an pe fondul proclamării unui sprijin internaţional important pentru Ucraina în chestiunea Crimeei, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în martie 2014.

Ucraina a organizat în premieră, luni, un summit numit „Platforma Crimeea” în scopul de a sensibiliza comunitatea internaţională în privinţa suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale, încălcate de Rusia.

Sprijin pentru condamnarea anexării Crimeei

Cele 46 de ţări invitate s-au solidarizat declaraţiei pregătite de autorităţile ucrainene. Documentul reafirmă suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, condamnă anexarea ilegală a Crimeei, militarizarea peninsulei, precum şi încălcarea drepturilor omului, în particular în cazul minorităţii tătare.

„Ocuparea temporară şi anexarea ilegală a Crimeei, care constituie o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”, iar participanţii la summit nu le „recunosc” şi le „condamnă în continuare”, se arată în declaraţie.

„Militarizarea în curs în Crimeea subminează securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre”, în timp ce „eforturile Rusiei de a legitima ocupaţia provizorie şi anexarea ilegală sunt inadmisibile”, continuă documentul.

Participanţii la summit îşi confirmă angajamentul faţă de „suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială ale Ucrainei în interiorul frontierelor sale recunoscute internaţional”

În plus, condamnă încălcările drepturilor omului în peninsula Crimeea şi menţionează că vor examina noi sancţiuni împotriva Rusiei.

„Ucraina nu va fi niciodată singură, iar Crimeea este a Ucrainei”, a dat aisgurări în marja summitului  preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Printre participanţi la forum s-a numărat şi România, reprezentată de premierul Florin Cîţu.

Peninsula Crimeea a fost anexată de Rusia în martie 2014 în urma revoluţiei pro-occidentale de la Kiev, pe care Moscova a calificat-o drept o lovitură de stat. Acest rapt teritorial a fost urmat de izbucnirea unui război în estul Ucrainei între trupele guvernamentale şi separatiştii pro-ruşi, care sunt puternic susţinuţi de Moscova.

Rusia s-a arătat foarte deranjată de „Forumul „Crimeea”, declarându-l un „act antirusesc”.

Potrivit unui comunicat al Palatului Victoria, Florin Cîţu a avut la Kiev o întrevedere cu omologul său ucrainean Denis Şmihal, prilej cu care a reiterat disponibilitatea ţării noastre de a avansa cooperarea bilaterală şi a exprimat dorinţa României de a fi asigurată respectarea drepturilor minorităţii române din Ucraina.

Declaraţii controversate din partea preşedintelui Ungariei

Preşedintele Ungariei, János Áder, oferit un moment controversat în marja summitului comparând anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României. „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a declarat János Áder. Profesorul Dan Dungaciu atrage atenţia că această declaraţie este „fără precedent”, plasând România ca „ocupant”, iar Ungaria ca „victimă”. Comparând Transilvania cu Crimeea, a transmis mesajul că «pax americana» a fost ilegală, că America este un soi de Rusie, că Tratatul de la Trianon este nelegitim şi inacceptabil, că este la fel de multă nelegitimitate în ambele cazuri, că România este un ocupant precum Rusia şi Ungaria o victimă precum Ucraina”, a declarat Dan Dungaciu pentru „Adevărul”, solicitând o reacţie din partea autorităţilor române.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri