Președintele Ciprului intuiește o reluare a discuțiilor de reunificare după alegerile din Turcia din luna mai
0Nikos Christodoulides speră ca apropierea Ankarei de Occident după cutremurele din februarie să fie de durată.
Președintele cipriot dorește să relanseze discuțiile de reunificare a insulei, aflate în impas, după alegerile de luna viitoare din Turcia și solicită UE să joace un rol mai activ.
Nikos Christodoulides a fost ales în februarie pe baza promisiunii de a ieși din impasul în care se află discuțiile privind insula divizată etnic.
"Orizontul de timp este reprezentat de alegerile din Turcia", a declarat el într-un interviu pentru politico.eu, referindu-se la scrutinul din 14 mai, în care președintele Recep Tayyip Erdoğan se confruntă cu o cursă pe muchie de cuțit împotriva unei opoziții unite sub conducerea lui Kemal Kılıçdaroğlu.
Insula mediteraneană este împărțită în nordul cipriot turc și sudul cipriot grec de când Turcia a invadat-o în 1974, ca răspuns la o lovitură de stat susținută de Grecia. Ankara nu recunoaște Republica Cipru, un stat membru al UE care, de altfel, este recunoscut la nivel internațional ca fiind singura autoritate suverană asupra întregii insule. Mai multe încercări de a găsi o soluție de compromis de-a lungul anilor au eșuat, cea mai recentă fiind în 2017.
Christodoulides a declarat că Turcia a făcut pași spre o apropiere de Occident și de alte țări din regiune după cutremurele devastatoare din februarie - multe țări trimițând ajutoare de urgență - și a sperat că aceste legături îmbunătățite vor dăinui, punând bazele pentru diplomația privind Cipru.
"Totul depinde de modul în care Turcia va acționa în urma alegerilor. De ce există o schimbare de atitudine acum, este din cauza alegerilor sau chiar văd lucrurile diferit din cauza unor factori interni? Dacă există o voință reală, vom face uz de ea."
El a subliniat că speranțele sale privind o apropiere mai largă între Ankara și Occident nu depind de cine câștigă alegerile din Turcia, deoarece este puțin probabil ca Erdoğan și Kılıçdaroğlu să aibă divergențe semnificative în ceea ce privește politica generală față de insulă. "Atitudinea și abordarea Turciei de-a lungul timpului față de problema cipriotă nu este afectată de schimbările de guvern din țară. Ne dorim ca Turcia să aibă un guvern stabil, astfel încât să existe stabilitate în regiune."
De asemenea, el a văzut un rol important pentru Bruxelles.
"Vrem ca UE să ne ajute să ieșim din impas și să reluăm discuțiile", a declarat Christodoulides. "Cred că doar UE are "morcovii", stimulentele, care pot duce la acest lucru. De aceea, cerem ca Comisia UE să își asume un rol central".
Nordul turc și-a înăsprit poziția de la alegerea în 2020 a liderului Ersin Tatar, un dur care insistă asupra unei soluții cu două state, chiar dacă Națiunile Unite continuă să facă presiuni pentru o federație între cele două comunități.
Christodoulides însuși este considerat, de asemenea, un adept al liniei dure în ceea ce privește reunificarea, iar candidatura sa a fost susținută de partide centristă și de partide mai puțin flexibile în negocierile de reunificare.
Referindu-se la fluxurile de migrație în insulă, care, potrivit acestuia, reprezintă acum 6% din populația țării, Christodoulides a explicat că marea majoritate a venit din Turcia în nordul turcesc și apoi a trecut linia de încetare a focului pentru a cere azil. Cei mai mulți dintre solicitanții de azil provin din Siria, dar și din Nigeria, Congo și Pakistan.
Noua administrație evaluează eficiența măsurilor luate de guvernul precedent, dar nu dorește să continue să îngrădească "linia verde" pentru a evita noi fluxuri.
"Cu siguranță nu dorim să construim un gard pe linia de încetare a focului", a declarat el. "Nu avem de gând să luăm nicio măsură care ar consolida faptul împlinit al ocupației. Construirea unui gard nu este o opțiune pentru Republica Cipru."
El a cerut UE să elaboreze un plan de acțiune pentru regiunea mediteraneană și a adăugat că nu și-a respectat promisiunile privind împărțirea poverii migrației.
În mod tradițional, Cipru are legături puternice cu Rusia și a avut dificultăți în a scăpa de reputația de ascunzătoare pentru oligarhii ruși. Insula a sprijinit sancțiunile tot mai severe ale blocului împotriva Rusiei, în ciuda prețului greu de plătit pentru economia locală.
"Nu numai că această poziție nu se va schimba, dar va fi întărită și mai mult", a declarat Christodoulides. "Orientarea politicii noastre externe este clară, este europeană, este occidentală."
Cu toate acestea, această poziție a fost din nou contestată la începutul acestei luni, când o serie de entități și persoane fizice cipriote au ajuns pe listele de sancțiuni americane și britanice pentru că ar fi cooperat cu rușii sancționați, inclusiv cu omul de afaceri rus Roman Abramovici.
Christodoulides a declarat că guvernul este în contact atât cu autoritățile americane, cât și cu cele britanice și a solicitat date mai specifice privind cetățenii ciprioți.
"Problema este o prioritate pentru noi și nu vom permite comportamente care pătează numele țării noastre. Există o voință politică clară de a merge până la capăt în această chestiune", a adăugat el.
Se încarcă comentariile...
