Presa internaţională, îngrijorată despre posibilitatea revenirii la putere a forţelor pro-ruse la Chişinău, după parlamentare

Mesajul Partidului Liberal din Republica Moldova pentru alegători

Presa internaţională a consacrat în ultimele zile spaţii importante alegerilor legislative ce vor avea loc, duminică în Republica Moldova. Jurnaliştii de la publicaţii importante ăşi exprimă îngrijorarea asupra posibilităţii revenirii la putere a forţelor pro-ruse, dar şi despre un legislativ fragmentat care să nu poată forma un guvern prea repede, după alegeri.

Moldovenii vor merge la urne, duminică, pentru a alege un nou parlament, temându-se că ţara lor se va confrunta cu aceeaşi soartă ca şi cea a Ucrainei vecine, scrie „Der Spiegel“. Publicaţia reaminteşte că la în octombrie, la summit-ul CSI de la Minsk, Vladimir Putin stând în faţa preşedintelui moldovean, Nicolae Timofti, lovea nemulţumit cu palma în masă. Presa rusă a scris atunci că preşedintele rus îl certa pe omologul său moldovean pentru că acesta a semnat acordul de asociere cu UE fără consimţământul Kremlinului.

Nemulţumirea de atunci a lui Putin face Chişinăul să se simtă nervos înaintea alegerilor. Situaţia este agravată de regiunea separatistă - Transnistria, care există datorită sprijinului Rusiei. Mai mult, în sudul Republicii Moldova, minoritatea găgăuză ameninţă să divizeze ţara, dacă alegerile vor fi câştigate de forţele pro-europene şi asocierea cu UE nu va fi revizuită.

Experţii cred că, în cazul victoriei a forţelor pro-europene, Rusia va continua presiuni asupra Republicii Moldova. Rămâne întrebarea dacă se va recurge la o intervenţie militară, la fel ca în Ucraina. Între timp, preşedintele Timofti, în pofida schimbului dur de replici cu Putin solicită moldovenilor să voteze pentru „un viitor european”, se mai spune în articol.
 

„Financial Times“ scrie că moldovenii vor fi puşi duminică în faţa unei alegeri istorice. Ei au de ales între un viitor democratic, alături de Europa, sau un trecut sovietic, alături de Rusia, între pace şi progres economic, pe de o parte, şi o situaţie de instabilitate, similară cu cea din Ucraina.

În articol se arată că Moscova exercită presiuni puternice asupra ţării noastre prin interzicerea principalelor produse de export. Un viitor alături de Rusia ar însemna teamă pentru ziua de mâine şi vulnerabilitate în faţa ambiţiilor expansioniste ale preşedintelui Vladimir Putin, susţine prestigioasa publicaţie internaţională.

În numeroase articole apărute în presa de limbă germană titlurile sunt semnificative: „Stele contra secerei şi ciocanului”, titrează cotidianul „Süddeutsche Zeitung”. „Tiroler Tageszeitung” relatează despre realitatea pre-electorală a unei ţări care încearcă să depăşească trecutul recent şi care-şi caută calea într-un viitor alături de familia europeană. 

„Berliner Zeitung” întrun articol intitulat „Între Putin şi Europa” îşi exprimă îngrijorarea faţă de o eventuală victorie a unor forţe anti-europene. Nu este exclus, notează ziarul berlinez, ca cele trei partide pro-europene din coaliţia guvernamentală, care se consideră „mai mult sau mai puţin liberale” să nu obţină majoritatea voturilor.

IHS Jane's 360 scrie că scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, întârzierea formării unui Guvern din cauza contestării rezultatelor şi la posibile tulburări sociale din cauza unor rivalităţi personale puternic.

Potrivit companiei de consultanţă, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentându-l ca pe o alegere între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, în contextul conflictului armat din Ucraina vecină. Un guvern prorus va "îngheţa" treptat integrarea europeană şi va reorienta ţara către Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil şi va risca să se prăbuşească, apreciază Jane's.

IHS Jane's 360 nu exclude o perioadă de instabilitate politică şi socială, ţinând cont de disensiunile dintre cele două tabere. Sondajele preelectorale indică o cursă strânsă şi posibilitatea ca Guvernul proeuropean să fie îndepărtat de la putere, după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE şi embargoul impus de Rusia, ca răspuns, unor produse moldoveneşti şi unor restricţii introduse împotriva muncitorilor imigranţi moldoveni.

În cadrul fiecărui bloc există "nuanţe şi rivalităţi substanţiale" care favorizează PCRM, potrivit Jane's. PSRM este cea mai deschisă formaţiune prorusă şi antieuropeană, iar liderul partidului Igor Dodon a fost susţinut în mod deschis de Rusia, întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin pe 4 noiembrie. Popularitatea PPP) provine din popularitatea liderului său Renato Usatîi, care a atacat Guvernul şi a promis eradicarea corupţiei, fără să-şi asume o poziţie în polemica UE-Uniunea Vamală (UV) eurasiatică pentru a atrage alegători de "centru".

Conflictul din Ucraina vecină - provocat de integrarea în UE sau Rusia - a radicalizat ambele tabere, atât proeuropeană, cât şi prorusă din Republica Moldova, subliniază Jane's, care consideră regiunea separatistă Găgăuzia (sud) un "potenţial punct fierbinte de tulburări", după referendumul ilegal din februarie 2014 favorabil UV (98,5%). Chişinăul a lansat în iunie o anchetă penală împotriva başcanului Mihail Formuzal, pentru o presupusă subminare a sistemului constituţional moldovean, dar nu este clar dacă va fi inculpat sau nu, iar Formuzal nu a comentat acuzaţiile.

"O susţinere sub acoperire rusească este foarte probabilă, dar imposibil de verificat", notează IHS Jane's 360, adăugând că Moscova deţine şi alte "pârgii", "inclusiv susţinerea materială şi politică a Transnistriei şi monopolului asupra livrărilor de gaze naturale". 

Jane's preconizează că rezultatul alegerilor va conduce la un Parlament fragmentat, iar performanţa unor partide mici ca PSRM va determina emergenţa unei majorităţi pro-UE sau pro-Uniunea Vamală. În ambele scenarii, formarea unei coaliţii după alegeri este susceptibilă să fie un proces de durată complicat de mizele geopolitice mari şi animozităţile personale adânci între persoanele implicate. Rezultatul va fi aproape sigur contestat de tabăra care va pierde, consideră compania.

"La fel ca în cazul Antifa, există riscul unor provocări din partea unor grupări armate care ar putea să preia controlul asupra unor clădiri guvernamentale, inclusiv de către eventuale persoane antrenate şi infiltrate din Transnistria", avertizează Jane's, apreciind că forţele moldovene de securitate nu sunt pregătite să facă faţă unor asemenea incidente, existând riscul unui răspuns ineficient care poate conduce la escalare.

În cazul unei majorităţi proeuropene după vot, oficiali UE ar putea să medieze ca PLDM, PDM şi PL să formeze un guvern, preconizează compania de consultanţă, apreciind că o asemenea coaliţie va fi slabă şi este foarte posibil să piardă susţinerea din cauza instabilităţii şi inabilităţii de a implementa reforme în special în sistemul judiciar, dacă populaţia nu va începe să resimtă beneficii de pe urma accesului pe piaţa UE. O asemenea coaliţie probabil nu va obţine cele 61 de mandate necesare în Parlament să aleagă un nou preşedinte în 2016, când expiră mandatul lui Nicolae Timofti, iar cealaltă tabără va exercita presiuni prin proteste şi moţiuni de cenzură.

Dacă tabăra pro-pusă va obţine majoritatea, Moscova va încerca să medieze formarea unei coaliţii PCRM-PSRM, împreună cu PPP, în cazul în care va reveni în cursa electorală, preconizează Jane's, adăugând că un asemenea guvern nu este susceptibil să iniţieze o ruptură cu UE, de teama provocării unor tulburări, ci va căuta să negocieze perioade de tranziţie lungi pentru implementarea reformelor prevăzute în Acordul de Asociere.

Însă ar putea organiza un referendum naţional privind o apropiere de UV şi de Rusia, cu scopul de a obţine anularea sancţiunilor comerciale şi de pe piaţa muncii. "Integrarea europeană probabil că va fi îngheţată treptat, iar cooperarea cu Rusia va avansa", preconizează compania de consultanţă.