Papa Francisc devine ambasadorul unei Biserici Catolice tot mai tolerante

0
Publicat:
Ultima actualizare:
papa francisc şi papa emerit benedict

Papa Francisc s-a remarcat în numai trei luni de când se află la Vatican prin atitudinea smerită şi prin apropierea faţă de credincioşi, devenind în scurt timp unul dintre cei mai iubiţi suverani pontifi ai Bisericii Catolice. Tot mai mulţi enoriaşi şi-au pus speranţele în pontif pentru a reînvia spiritul creştin, în timp ce acţiunile şi vorbele sale sunt urmărite de lumea întreagă.

Catolicii care au simţit criticile tradiţionalistului Benedict al XVI-lea au fost primiţi cu braţele deschise de către Papa Francisc, potrivit publicaţiei „The Boston Globe”.

Respingerea „ispitelor” obiceiurilor vechi şi nejustificate, cum ar fi încălţarea pantofilor Prada din piele roşie, a sădit în rândul creştinilor speranţa că noul papă va reda simplitatea Bisericii Catolice.

În loc să folosească unul dintre apartamentele papale din Palatul Vatican, Francisc a preferat camerele modeste ale reşedinţei Sf. Marta, unde vizitatorii sunt întâmpinaţi mereu cu ospitalitate. Stilul unic al papei a devenit curând o declaraţie de caracte. „Vestiţi Evanghelia”, a spus Pontiful citându-l pe Sf. Francisc, „şi, dacă este necesar, folosiţi şi cuvinte”.

Suveranul Pontif nu s-a dezis de propriile cuvinte şi s-a folosit de fiecare ocazie ca să răspândească învăţăturile creştine. În aprilie, când o fabrică s-a prăbuşit în Bangladesh şi peste 1.000 de muncitori au murit, Papa Francisc a condamnat condiţiile de muncă din fabricile în care se produc hainele cumpărate de bogaţii lumii. Papa i-a numit sclavi pe muncitorii din respectivele fabrici. Acesta a amintit că „bogaţii trebuie să-i ajute pe săraci, să-i respecte, să-i susţină” şi a cerut „o îndepărtare de etica egocentristă din finanţe şi economie”.

Suveranul Pontif i-a certat şi pe clericii care au pus cariera mai presus de misiunea încredinţată de Dumnezeu, condamnând dorinţa de înavuţire. Totuşi, la porţile Vaticanului şi în Piaţa Sfântul Petru vânzătorii ambulanţi sunt nelipsiţi, iar afacerile lor par să înflorească pe zi ce trece, totul graţie simpatiei turiştilor faţă de actualul suveran pontif.

Deşi nu a reuşit încă să alunge fariseii din locaşul sfânt, Francisc a atras totuşi atenţia că îi are în vedere.

Credinţa în Dumnezeu nu este o garanţie a moralităţii

În ultimii ani, Vaticanul şi-a consolidat politicile tradiţionaliste referitoare la moralitatea sexuală, însă odată cu venirea la conducere a noului papă misiunea bisericii a fost reînnoită, oferind credincioşilor o doctrină tot mai reformistă. Francisc s-a arătat doritor să restabilească o legătură cu necreştinii într-un mod fără precedent pentru teologia catolică.

Predecesorii lui Francisc au promovat o atitudine de respingere faţă de cei care nu împărtăşeau învăţămintele creştine, însă, în timpul unei predici recente, papa a susţinut încrezător că fiecare om este capabil să facă fapte bune. Chiar şi ateiştii sunt persoane care au calitatea de a face fapte bune, fără să fie legate în mod absolut de Dumnezeu, consideră liderul Bisericii Catolice. Criticii arată însă cu degetul înspre ororile săvârşite de Hitler, Stalin sau Mao, toţi atei.

Orice doctrină care încearcă să împartă umanitatea între cei salvaţi şi cei pierduţi, între cei buni şi cei răi este o teologie violentă, iar Francisc readuce biserica pe calea cea bună, mai scrie „The Boston Globe”. „Această imagine care îi izolează (pe necredincioşi) nu poate fi bună.  Să spui că poţi ucide în numele lui Dumnezeu este o blasfemie. Credinţa în Dumnezeu nu este o garanţie a moralităţii”, a spus Francisc într-una dintre slujbele sale duminicale.

 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite