„Operaţiunea Azur” sau cum un fost politician francez s-a inspirat din conspiraţiile QAnon pentru a îndemna la o lovitură de stat
0Serviciile de informaţii interne din Franţa au demascat o reţea de extremă dreapta anti-sistem alimentată de teorii ale conspiraţiei şi asociată cu ideile unui fost consilier regional, Remy Daillet-Weidemann. Mişcarea „Răsturnarea” plănuia să dea jos guvernul din Franţa prin mijloace violente în cadrul unei lovituri de stat numită „Operaţiunea Azur”, relatează CNN.
Intenţiile grupării au fost descoperite în urma răpirii unei fetiţe în vârstă de 8 ani, după ce mama ei a pierdut custodia şi a cerut ajutor în reţeaua mişcării, care susţinea idei despre caracterul nedrept al legislaţiei şi interferenţa abuzivă a autorităţilor franceze
Potrivit documentelor Serviciilor Interne de Informaţii (DGSI) examinate de CNN, mişcarea nu era unitară ideologic, avându-şi sursa în teorii ale conspiraţiei diverse precum QAnon din SUA, ce propovăduieşte ideea unei cabale pedofile infiltrată în guverne. Totuşi mişcarea era animată de un obiectiv comun, şi anume să răstoarne guvernul francez.
Grupul era structurat ierarhic sub îndrumarea din culise a lui Daillet-Weidemann şi plănuia inclusiv un atac asupra şefului statului.
Presa franceză a dezvăluit în luna octombrie planurile pentru presupusa lovitură de stat dejucată între timp de serviciile franceze de securitate.
Poliţia a anunţat în aceeaşi lună că a deschis o anchetă asupra lui Daillet-Weidemann şi a altor 13 persoane acuzate de planificarea unor acţiuni violente, „asociere cu infractori terorişti„ şi provocarea unui act terorist de către o terţă parte prin telecomunicaţii publice”. Avocatul fostului politician, Jean-Christope Basson-Larbi, a vorbit cu CNN despre aceste acuzaţii pe care le descrie drept rodul fanteziei unor persoane despre care clientul său, ce susţine o răsturnare paşnică a guvernului, pe baza voinţei populare majoritare, nu avea cunoştinţă.
Raportul DGSI a arătat însă că Daillet-Weidemann avea în vedere „acţiuni violente”pentru a pune în aplicare lovitura de stat, a recrutat membri şi a exercitat comanda asupra celulelor din reţeaua sa, inclusiv a cel puţin doi bărbaţi care plănuiau atentate cu explozibili.
„Descoperirea armelor,muniţiilor, listelor cu ţinte şi reţele pentru explozivi nu are nimic de-a face cu domnul Daillet”, asigură avocatul său, precizând că clientul său locuia în Malaysia la acea vreme şi că planurile aparţin unor persoane care pretind a face parte din mişcarea sa politică şi a adera la ideile sale.
Planurile grupării au fost deconspirate odată cu ancheta asupra răpirii unei fetiţe de la bunica sa, la cererea mamei sale, în luna aprilie, se arată în documentele procuraturii. Răpitorii erau membri ai reţelei lui Daillet care au pus la cale o „operaţiune militară” pentru a le duce pe mamă, Lola Montemaggi, şi pe fiica sa, la adăpost de autorităţi, în Elveţia. Inculpată pentru complotul de răpire şi reţinută de autorităţi, femeia a fost eliberată în octombrie. Procesul ei este încă pe rol.
Custodia copilului a fost un motiv ideologic pentru Daillet-Weidemann, care promova „ideea că ar trebui întreprinse acţiuni pentru a recupera copiii [în îngrijire] şi a-i aduce părinţilor lor”, potrivit procurorului francez François Perain.
Doi dintre presupuşii răpitori erau deja în radarul serviciilor franceze, ca parte a unei investigaţii asupra grupului lui Daillet-Weidemann pentru terorism, iar în urma unor percheziţii s-au găsit substanţe chimice despre care autorităţile cred că urmau să fie folosite la producerea de explozibili.
Corespondenţa găsită în casa acestui presupus producător de bombe indică influenţa lui Daillet-Weidemann asupra operaţiunii în care un rol important l-au jucat şi teorii ale conspiraţiei din cele care circulă peste Atlantic şi în principal QAnon, o teorie conspiraţionistă originară din SUA, bazată pe cultul fostului preşedinte american Donald Trump.
Centrată la origine pe teza unei cabale de politicieni şi vedete ce conspiră alături de guverne la o reţea mondială de pedofilie, teoria conspiraţionistă preia idei despre puterile guvernamentale abuzive.
Online, Daillet-Wiedemann şi-a exprimat dorinţa de a „găsi un răspuns urgent pentru a opri acţiunile unei elite sataniste, infiltrate de francmasonerie”.
Deşi nu a susţinut nicio ideologie concretă proprie, cu excepţia faptului că ar fi cerut răsturnarea guvernului francez, Daillet-Wiedemann „a vrut să se prezinte ca liderul unei mişcări insurecţionale care folosea aceste teorii pentru a ajunge la un public larg”, potrivit analizei DGSI.
Raportul arată că Daillet-Weidemann a fost un „lider carismatic, inteligent şi manipulator”, care în „lumea foarte opacă” a conspiraţiilor, s-a arătat sub adevărata identitate „ceea ce a sporit abilitatea sa de a dobândi susţinere”.
El a format în jurul său o comunitate de adepţi care comunica prin reţele virtuale private şi mesagerie criptată.
Teoriile conspiraţioniste de tip QAnon, cu variaţiile locale corespunzătoare, au prins tot mai mult teren în Europa pe fondul pandemiei - după Germania, Franţa ar avea a doua cea mai mare reţea de adepţi QAnon din Europa, remarcă analiştii americani din domeniul informaţiilor.
Mutat cu familia în Malaysia la sfârşitul anului 2020 şi reîntors între timp în Franţa, Daillet-Weidemann şi-a continuat activitatea online. Răpirea Miei a fost un moment-cheie în descoperirea planurilor mişcării ducând la arestarea unor membri implicaţi în plănuirea unor violenţe pe scară mai mare, între care şi atacuri cu bombă.
Potrivit procurorilor, acesta, care a lansat şi o companie de finanţare a răpirii copiilor aflaţi în grija statului, îşi îndemna susţinătorii să acorde ajutor fugarilor care sunt supuşi „represiunii dictaturii”. În timpul organizării răpirii Miei, acesta ar fi început să răspândească ideea despre lovitura sa de stat, atrăgând susţinerea unei mişcări tot mai largi de opoziţie faţă de vaccinarea anti-COVID, se mai arată în raportul serviciilor interne de informaţii din Franţa.
Doi dintre membrii care au participat la răpirea Miei erau în posesia unor instrucţiuni de fabricare a unor bombe artizanale de la un profesor de chimie pe care îl cunoscuseră la un miting politic radical de dreapta.
Acest profesor pune acţiunea sa pe seama „alunecării în nebunie” în timpul lockdownului şi o regretă.