Noi proteste în Polonia. Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a manifesta împotriva controversatelor reforme din justiţie

Mii de manifestanţi au defilat din nou joi seară în Polonia în semn de protest faţă de controversatele reforme judiciare, considerate de Uniunea Europeană ca fiind ameninţări la adresa independenţei justiţiei şi a statului de drept, relatează lalibre.be.

În faţa palatului prezidenţial din Varşovia, miile de protestatari ai scandat „ruşine“, „tribunale libere“ şi „vom apăra democraţia“, la  numai câteva ore după ce şeful statului, conservatorul Andrzej Duda, a promulgat o lege polemică, dorită de guvernul partidului Lege şi Justiţie (PiS, conservator).

Senatorii polonezi au ratificat în cursul nopţii de marţi spre miercuri acest proiect de lege referitor la alegerea noului preşedinte al Curţii Supreme, în cadrul unor reforme judiciare care au permis deja guvernului să controleze tribunalele de drept comun, Consiliul Naţional al Magistraturii (KRS) şi Tribunalul Constituţional, după cum relatează AFP.

„Am luptat pentru democraţie şi pentru existenţa unor tribunale libere, pentru a trăi într-o ţară liberă sub statul de drept“, a declarat pentru agenţia de presă citată o avocată din Varşovia în vârstă de 68 de ani -  Bozena Rojek -, care a participat la protestele de joi.

„Astăzi, totul se prăbuşeşte sub ochii noştri“, a adăugat ea.

Legea care a stârnit nemulţumirea protestatarilor permite alegerea mai uşoară a preşedintelui Curţii Supreme şi a fost promulgată după ce controversatul act normativ care permite pensionarea din oficiu a peste o treime din judecătorii Curţii (27 din 72) ale căror vârste depăşesc 65 de ani a intrat în vigoare pe 3 iulie, stârnind proteste de amploare.

În timp ce conservatorii Partidului Dreptate şi Justiţie spun că legea are ca scop înlăturarea magistraţilor care şi-au început cariera înainte de căderea comunismului, majoritatea judecătorilor consideră că ţara se confruntă cu un derapaj al statului de drept, cu atacuri asupra libertăţilor publice şi asupra mass-media, şi au refuzat să plece. Este şi cazul preşedintei Curţii Malgorzata Gersdorf, al cărei mandat expiră, potrivit Constituţiei, în 2020.