NATO discută discret o misiune militară pentru deblocarea rutelor petroliere, sub spectrul presiunilor lui Donald Trump

Pe fondul sufocării economiei globale și al escaladării conflictului cu Iranul, Alianța Nord-Atlantică analizează o intervenție navală în cel mai fierbinte punct maritim al planetei. În culise, europenii încearcă să tempereze deciziile imprevizibile ale Casei Albe și caută soluții disperate pentru finanțarea Ucrainei.

Strâmtoarea Ormuz, blocată după atacul americano-israelian asupra Iranului/FOTO:X

Blocajul prelungit din Strâmtoarea Ormuz obligă Alianța Nord-Atlantică să își reevalueze postura strategică în afara bazei sale tradiționale de operațiuni. Potrivit agenției Bloomberg, la nivelul NATO se desfășoară în prezent consultări informale intense privind posibilitatea creării unei misiuni militare speciale în această strâmtoare vitală pentru comerțul global. Scopul operațiunii ar fi asigurarea securității și libertății navigației internaționale, după ce Iranul a menținut ruta complet închisă ca răspuns la atacurile americano-israeliene lansate la finele lunii februarie.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acestor tatonări diplomatice, subliniind totuși că discuțiile au caracter neoficial și că nu s-a adoptat încă o decizie politică sau un plan de acțiune aprobat:

„Sunt discuții informale, dar, ascultați-mă, situația este extrem de dinamică”, a declarat Rutte în fața jurnaliștilor la Bruxelles, adăugând că Alianța analizează dacă poate juca „un rol pozitiv” în atenuarea crizelor care zguduie piețele energetice globale.

Între prudența diplomatică și explozia prețurilor la energie

Această deschidere marchează o schimbare majoră de paradigmă în interiorul NATO. Până de curând, aliații occidentali au refuzat constant ideea de a interveni militar în criză înainte de încetarea ostilităților. Totuși, prelungirea blocadei sufocă economiile europene prin alimentarea inflației și creșterea galopantă a prețurilor la combustibil. Surse diplomatice indică faptul că NATO ia în calcul escortarea navelor comerciale prin strâmtoare dacă aceasta nu va fi redeschisă pe căi diplomatice până la începutul lunii iulie.

Dosarul iranian va fi principala temă de dezbatere în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, programată în Suedia. Deși în acest moment lipsește unanimitatea politică necesară pentru declanșarea oficială a misiunii, generalul Alexus Grynkewich, unul dintre comandanții de rang înalt ai Alianței, a confirmat că structurile militare se gândesc „cu certitudine” la opțiunile tactice din teren.

Miza este dublă

Dincolo de transportul de hidrocarburi, strâmtoarea adăpostește magistralele de cabluri submarine de fibră optică ce asigură grosul traficului digital dintre Europa și Asia, infrastructură pe care Teheranul a amenințat recent că o va supune unui regim restrictiv de autorizare. Blocada nu este însă ermetică; recent, un petolier iranian a reușit să spargă barajul naval instituit de SUA, navigând spre China în ciuda supravegherii stricte.

Jocul de-a retragerea trupelor și reproșurile lui Trump

Reuniunea din Suedia are și un puternic caracter de gestionare a relației tensionate cu Washingtonul. Aliații europeni vor încerca să evalueze dacă nemulțumirea președintelui Donald Trump privind reacția Europei la războiul din Iran s-a mai temperat. Această iritare a Casei Albe a culminat recent cu decizia lui Trump de a retrage 5.000 de militari americani de pe continentul european. Deși Mark Rutte a dat asigurări că această reducere nu afectează capacitatea de apărare a Alianței, liderii europeni intenționează să solicite oficial SUA să evite pe viitor anunțurile unilaterale și neașteptate privind mișcările de trupe.

Pentru a demonstra utilitatea Europei în fața unei administrații americane profund tranzacționale, miniștrii de externe vor pregăti terenul pentru summitul anual al NATO, ce se va desfășura în acest an la Ankara, pe 7-8 iulie. Europenii vor folosi acest eveniment pentru a prezenta date clare privind creșterea bugetelor naționale de apărare.

În plus, într-o încercare diplomatică de a se alinia la discursul lui Trump – care a criticat dur profiturile uriașe și salariile directorilor executivi din industria de armament –, Mark Rutte a lansat un apel ferm către producătorii de profil:

„Este necesar să accelerăm producția militară, dar nu la prețuri mai mari, ci, de preferat, la prețuri mai mici. Vorbim, totuși, despre banii contribuabililor.”

Soluții disperate pentru Ucraina, după retragerea sprijinului financiar al SUA

Un alt punct critic de pe agenda alianței îl reprezintă găsirea unor mecanisme alternative de finanțare pentru Ucraina, o misiune devenită extrem de complicată după ce Statele Unite au sistat asistența financiară directă pentru Kiev.

Pentru a debloca impasul, secretarul general al NATO a repus pe masă o propunere mai veche a statelor de pe flancul estic: alocarea obligatorie a 0,25% din Produsul Intern Brut (PIB) al fiecărui stat membru pentru sprijinirea Ucrainei. Rutte a recunoscut însă cu pragmatism că inițiativa are șanse minime de a întruni consensul necesar în acest moment, rolul ei fiind mai degrabă acela de a forța statele vest-europene să vină cu contrapropuneri viabile în fața unui