Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al CE: Pachetul legislativ privind uniunea energetică, punct de cotitură pentru energia curată

Pachetul legislativ privind uniunea energetică, recent adoptat, va reprezenta un punct de cotitură pentru energia curată  scrie într-un editorial  Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru uniunea energetică.

După 300 de ani de industrializare, societatea noastră europeană trece la o existenţă durabilă, cu impact redus. Începând cu 1990, am înregistrat o creştere a PIB-ului cu 50%, iar emisiile noastre de carbon au scăzut cu 22%. Acest lucru înseamnă că am reuşit să decuplăm emisiile de carbon de creşterea economică şi am dovedit că nu există o legatura între cele două obiective. 

Mai mult, conştientizarea faptului că, pe viitor, schimbările climatice pot genera o recesiune mult mai puternică decât recesiunea globală din 2008, este tot mai pregnantă la nivel internaţional. În definitiv, în secolul 21 am avut nouă din zece cei mai calzi ani din istoria consemnată, anul 2016 fiind cel mai cald de până în prezent.

În mod ironic, 2016 a fost anul în care s-au înregistrat cele mai multe succese în materie de combatere a schimbărilor climatice,  iar intrarea în vigoare a Acordului de la Paris şi prezentarea pachetului legislativ „Energie curată pentru toţi europenii” reflectă foarte bine determinarea puternică, caracteristică anului 2016.  Prin acest pachet legislativ am propus 90% din ceea ce am anunţat în 2015 în Strategia-cadru pentru o uniune energetică rezilientă. Acesta este motivul pentru care am numit 2016 anul îndeplinirii promisiunilor, iar 2017 anul punerii în aplicare.

„Spiritul” prezentului pachet constă nu numai în faptul că acesta ne va permite să ne atingem obiectivele climatice şi energetice, ci şi în faptul că el reprezintă totodată şi un instrument pentru modernizarea structurii noastre industriale şi economice, în beneficiul cetăţenilor europeeni. Este o schimbare de paradigmă, în sensul că ne propunem să trecem de la sistemele centralizate bazate pe combustibili fosili la un model mai descentralizat, cu emisii reduse de dioxid de carbon, democratizat, diversificat, digitalizat şi disruptiv. 

Prin urmare, miza nu este doar una energetică sau climatică, demersul vizând reinventarea economiei, a surselor de creştere, de bunăstare şi de locuri de muncă. Combaterea schimbărilor climatice are totodată o logică foarte solidă şi în sectorul afacerilor. Dacă vom atinge cele mai înalte culmi ale tranziţiei energetice globale, vom avea parte de noi oportunităţi comerciale generatoare de locuri de muncă „verzi” în Europa, iar în acelaşi timp ce ne vom moderniza întreaga economie şi vom contribui la „salvarea planetei”. 

În ultimele două decenii, digitalizarea a coincis aproape cu cele mai importante progrese în materie de energie provenind din surse regenerabile şi transport. Aceste inovări pun în permanenţă în discuţie modelele tradiţionale de afaceri. Guvernele trebuie să sprijine întreprinderile să adere la curbele de învăţare ale tehnologiilor durabile încă nerăspândite pe scară largă şi să valorifice marile avantaje comparative pe care le avem deja în Europa.

Reacţia Comisiei Europene în faţa acestor responsabilităţi urgente este concentrată în Planul european strategic pentru tehnologii energetice (planul SET). Este un efort comun împreună cu statele membre în dezvoltarea a 10 soluţii tehnologii generice, vizând reducerea costurilor energiilor regenerabile şi îmbunătăţirea integrării acestora în sistemul energetic, pentru dezvoltarea de clădiri inteligente şi asigurarea unui sistem energetic modern, inteligent la o scară mai largă, pentru accelerarea adoptării unor soluţii energetice inteligente destinate clădirilor, pentru îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate la nivelul industriei, pentru dezvoltarea si aplicarea opţiunilor energetice dedicate transportului durabil, pentru a deveni competitivi în sectorul bateriilor, si a intensifica activităţile de C&D în materie de captaj, stocare şi utilizare a carbonului, precum şi pentru o spori siguranţa nucleară. 

Anul acesta va fi unul aniversar, care va marca 10 ani de eforturi constante de mobilizare a eforturilor comunităţii de inovare. Planul SET are stabilite obiective ambiţioase în materie de cercetare şi inovare, pentru a stimula reducerea costurilor, îmbunătăţirea performanţelor şi extinderea la nivel international. În vederea îndeplinirii acestor obiective, punem împreună învăţământul superior, cercetarea şi afacerile în cadrul unei comunităţi de inovare, aşa cum s-a discutat şi la conferinţa privind planul SET, organizată la Bratislava în luna noiembrie a anului trecut. 

Prin sprijinirea acestor tehnologii inovante, toată lumea va beneficia de facturi mai mici la utilităţi, de servicii energetice mai bune, de un aer mai curat şi de o calitate superioară a vieţii. În absenţa planului SET şi a altor iniţiative ca Orizont 2020, răspunsul nostru la schimbările climatice ar fi limitat, într-un moment în care acţiunea este mai necesară decât oricând.

Având în vedere progresele realizate în ceea ce priveşte stimularea acestor transformări cu multiple faţete către o economie durabilă, am prezentat recent situaţia uniunii energetice europeene. Am evaluat unde ne aflăm şi ce acţiuni mai trebuie întreprinse pentru a institui o uniune energetică dedicată nevoilor diverse ale celor 28 de state membre. 

Am reflectat totodată asupra progreselor în materie de inovare energetică şi asupra urmǎtorilor paşi de urmat. Ne-am stabilit priorităţile politice pentru anul 2017 si pentru că dorim ca uniunea energetică să aibă o puternică dimensiune socială şi externă, pe lângă transformarea procesului de modernizare economică într-unul durabil, vom continua să avem în vedere o tranziţie corectă din punct de vedere social pe plan intern, pentru a întări competitivitatea Europei şi a consolida rolul acesteia de lider în materie de combatere a schimbărilor climatice la nivel internaţional.