Mai multe țări europene au înăsprit condițiile în care sunt primiți refugiații ucraineni

Norvegia, Ungaria și Republica Cehă au restricționat intrarea sau drepturile sociale ale celor care fug de invazia rusă. Sunt evidențiate povara îngrijirii și prezența bărbaților apți de luptă, scrie Le Monde.

Refugiați ucraineni/ FOTO:Arhiva

La mai bine de doi ani și jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, există o tendință vizibilă în unele țări europene de a adopta o poziție mai dură în ceea ce privește acceptarea refugiaților care au fugit de război. La 27 septembrie, guvernul norvegian a anunțat că va înceta, „cu efect imediat”, să acorde azil automat tuturor ucrainenilor care l-au solicitat. Aproximativ 85 000 dintre aceștia trăiesc în prezent în această țară cu 5,6 milioane de locuitori.

Imediat după ofensiva rusă, europenii au organizat primirea și asistența refugiaților ucraineni. Autoritățile norvegiene le-au acordat azil automat. Un proces echivalent cu cel al Uniunii Europene (UE), care a activat în favoarea lor o directivă privind protecția temporară. Datorită acestui mecanism, ei au putut să se stabilească în țara aleasă de ei. Refugiații ucraineni au acces la servicii sociale, locuințe, locuri de muncă și servicii bancare, în conformitate cu normele fiecărei țări. Ei pot călători liber între UE și Ucraina. La sfârșitul lunii iulie, 4,3 milioane de ucraineni beneficiau de această protecție temporară, potrivit Comisiei Europene.

După 27 septembrie, cetăţenii ucraineni care au călătorit în Norvegia s-au confruntat cu probleme în obţinerea protecţiei temporare. Unora li se refuză protecția colectivă.

Acum, cetățenilor care nu îndeplinesc noile reguli, cum ar fi cei care au locuit în străinătate înainte de începerea războiului sau cei care au venit din regiuni „sigure” din Ucraina, li se poate refuza protecția.

În primăvară, Norvegia a anunțat măsuri mai stricte pentru refugiați. Motivul este că țara a primit un număr mare de oameni care fugeau de războiul din Ucraina.

”Avem peste 80.000 de ucraineni în Norvegia . Trebuie să luăm măsuri care să ne permită să oferim protecție celor care au cea mai mare nevoie de ea. Trebuie să revenim la măsuri concrete. Nu există nicio îndoială că va avea loc o înăsprire ”, a declarat ministrul Justiției, Emilie Enger Mel. Potrivit acesteia, mai multor cetățeni ucraineni li s-a refuzat deja statutul de protecție temporară.

”Nu putem primi o parte disproporționată de persoane strămutate în comparație cu țări similare, cum ar fi țările nordice”, a mai spus Emilie Enger Mehl. Guvernul norvegian a justificat această poziție mai dură prin menționarea impactului afluxului de refugiați asupra locuințelor, serviciilor medicale și școlilor din anumite orașe. Ministrul a remarcat, de asemenea, că o „proporție din ce în ce mai mare” dintre aceștia erau „bărbați, mulți dintre ei apți de luptă”.

Cui i se poate respinge cererea?

Cererile de protecție colectivă pot fi respinse pentru cei care provin dintr-o regiune pe care Direcția Norvegiană pentru Străini (UDI) o consideră sigură, fiind departe de linia frontului.

Iată regiunile din Ucraina pe care autoritățile norvegiene le consideră sigure:

- regiunea Liov;

- regiunea Volîn;

- regiunea Transcarpatia;

- regiunea Ivano-Frankivsk,

- regiunea Ternopil ;

- Regiunea Rîvne .

În același timp, rezidenții din alte regiuni ale Ucrainei au dreptul la protecție temporară în Norvegia.

Polonia propune sisterea autoarelor sociale pentru bărbații apți de luptă

Și șeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, a propus sistarea plăţii ajutoarelor sociale pentru bărbaţii ucraineni de vârstă militară care se află în Europa, cu scopul a-i determina să se înscrie în armata ţării lor.

Kievul încearcă să reînnoiască rândurile armatei, după mai bine de doi ani şi jumătate de război. Sute de mii de refugiaţi ucraineni trăiesc în ţări europene de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Unii dintre ei sunt bărbaţi care au fugit ilegal din Ucraina pentru a evita să fie mobilizaţi, în ciuda interdicţiei de a părăsi ţara care îi priveşte pe bărbaţii de vârstă militară, cu câteva excepţii, relatează AFP, citată de Agerpres. „Iată o idee practică care ar ajuta finanţele Europei de Vest, ar ajuta politic partidele tradiţionale împotriva radicalilor de dreapta şi ar ajuta Ucraina”, a spus Sikorski la forumul anual „Yalta European Strategy”, la Kiev. „Încetaţi plata ajutoarelor sociale pentru persoanele eligibile pentru mobilizare! Nu este un drept al omului să fii plătit pentru a evita să fii chemat să-ţi aperi ţara. În Polonia nu facem asta”, a mai spus şeful diplomaţiei de la Varşovia. Alături de el, omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a spus că „susţine” această idee. Potrivit estimărilor ucrainene, un milion de bărbaţi ucraineni de vârstă militară trăiesc în străinătate, dintre care 300.000 în Polonia, a indicat Sîbiga. El nu a spus câţi dintre aceştia au trecut ilegal graniţa.

Ministrul ucrainean a cerut din nou europenii să analizeze perspectivele de întoarcere a refugiaţilor în Ucraina, dintre care marea majoritate sunt femei şi copii. „Este timpul să ridicăm problema elaborării de către Uniunea Europeană de programe pentru întoarcerea ucrainenilor în ţara lor”, a declarat el. Sîbiga a subliniat, însă, necesitatea întrunirii „condiţiilor adecvate pentru aceasta: securitate, servicii medicale, reconstrucţie de locuinţe”, în timp ce aproape 20% din teritoriul ucrainean este în continuare ocupat de Rusia, iar ţara se confruntă regulat cu atacuri mortale ruseşti.

Zelenski solicită ajutor pentru întoarcerea ucrainenilor acasă

În august, președintele ucrainean a cerut aliaților occidentali ai țării să ajute la întoarcerea acasă a refugiaților ucraineni în vârstă de încorporare, dar a primit un refuz, relatează Bloomberg.

Zelenski „a încercat să-și convingă aliații să ajute la întoarcerea în Ucraina a mai multor bărbați în vârstă de luptă, cerându-le ajutor în cadrul unor întâlniri bilaterale”, însă a fost refuzat. „Politicieni din Polonia până în Ungaria au declarat că nu vor trimite refugiați înapoi atât timp cât războiul continuă”. Potrivit Bloomberg, unul dintre motivele unui astfel de refuz ar putea fi penuria de forță de muncă cu care se confruntă țările din Europa Centrală și de Est, în special Polonia și Republica Cehă. „Multe companii cehe depind de abilitățile și munca grea a refugiaților ucraineni. <...>Industria construcțiilor, de exemplu, s-ar bloca complet fără muncitorii ucraineni”, a declarat Tomas Prouza, șeful unei structuri de afaceri cehe și fost secretar de stat ceh pentru afaceri europene. Bloomberg nu precizează căror țări s-a adresat Zelenski și din partea cărora a primit răspuns pe această temă. Conform Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, UNHCR, peste 6 milioane de ucraineni și-au părăsit țara de la începutul războiului. Alți 400.000 de ucraineni ar putea pleca în acest an.