Istoria clanului Remmo, cea mai temută organizație criminală din Germania. Legătura cu furtul tezaurului dacic din Olanda

Furtul celor patru piese dacice de mare valoare din Muzeul Drents, din Assen, a pus pe jar Europa. Polițiștii din Țările de Jos și cei din România nu exclud ca în spatele jafului să se afle infractori străini, fiind bănuit și clanul Remmo. Criminaliștii spun că a fost un jaf foarte bine țintit, având ca obiectiv principal Coiful de aur de la Coțofenești.

Issa Remmo, liderul clanului Remmo/ FOTO.X

Ar putea fi vorba despre români, dar este menționat și celebrul clan Remmo din Germania, un clan libanezo-kurd care a comis mai multe furturi spectaculoase de artă pe teritorul german în ultimii ani, notează De Telegraaf. Hoții ar putea fi români, dar și clanul german Remmo, de origine libanezo-kurdă, se află pe lista suspecților, având în vedere că a comis mai mult jafuri de artă în Germania în ultimii ani.

Clanul Remmo a intrat pentru prima dată în atenția poliției în 1992, odată cu uciderea unui proprietar de restaurant din Berlin. De atunci, unii dintre cei aproximativ 500 de membri ai familiei au transformat clanul Remmo într-una dintre cele mai cunoscute bande din Berlin, cu un istoric lung de violență, trafic de droguri, spălare de bani și fraudă.

Furtul unei monede de aur de o sută de kilograme de la Muzeul Bode din Berlin în 2017 este considerată cea mai spectaculoasă lovitură dată de clanului Remmo. Poliția crede că aurul, în valoare de peste 3 milioane de euro (3,6 milioane de dolari), a fost tăiat în bucăți și topit. Particule de aur, precum și fragmente de sticlă din muzeu, au fost găsite în apartamente și vehicule și pe hainele membrilor familiei Remmo. Doi tineri din familia Remmo și unul dintre asociații acestora au fost condamnați la câțiva ani de închisoare în 2020 în legătură cu furtul.

Clanul Remmo a devenit una dintre cele mai temute din subteranele lumii interlope, după ce cinci membri au fost condamnați în 2019 pentru furtul comorilor din Seiful Verde. Bijuteriile istorice, cu o valoare de asigurare de 114 milioane de euro, au fost furate de hoți care au distrus vitrinele muzeului cu o secure. Doi dintre hoții de la Desda deja condamnați pentru furtul unei monede din aur masiv de la un muzeu din Berlin, iar clanul Remmo este și el legat de jafuri bancare.

Remmo aparțin grupului etnic Mhallami, originar din sudul Turciei și Liban. Familia Remmo a fugit din Libanul sfâșiat de război și a venit în Europa în anii 1980. Mhallami se identifică în cea mai mare parte ca arabi și uneori sunt asociați cu minoritățile kurde.

Clanul Remmo , cea mai temută organizație criminală din Germania

Arestearea a trei bărbați în legătură cu jaful de un miliard de euro de la muzeul din Desda a adus în prim-plan „clanurile arabe” care controlează tot mai mult crima organizată din Berlin.

Este vorba de familia Remmo, una dintre cele mai periculoase din capitala Germaniei, implicată în numeroase infracțiuni spectaculoase în ultimii ani. Cei trei bărbați arestați sunt membri ai acestui clan, iar doi alți membri rămân deocamdată în libertate, fiind căutați pentru jaf.

Printre cei arestați se află și Wissam Remmo, condamnat pentru furtul unei monede comemorative din aur de 3,75 milioane de euro, care dispăruse fără urmă dintr-unul dintre cele mai păzite muzee din Berlin în 2017. Un alt membru al familiei a fost condamnat pentru un atac armat asupra unei bănci de economii în 2014, în urma căruia s-au sustras 10 milioane de euro, înainte ca banca să fie aruncată în aer de autorii jafului la retragere.

Controlează o mare parte din comerțul cu droguri și prostituția ilegală din Berlin

Clanul Remmo face parte din grupul așa-numitelor „clanuri arabe”, familii extinse de origine arabă care controlează o mare parte din comerțul cu droguri și prostituția ilegală din Berlin. Aceste clanuri își apără teritoriile prin violență și intimidare. Alături de clanul Remmo, se află și altele celebre, precum al-Zein, Abou Chaker și Miri. Unele magazine pentru turiști vând chiar hărți care împart Berlinul în teritorii controlate de aceste clanuri. Membrii acestora sunt, de obicei, șomeri și beneficiază de ajutoare sociale, dar își etalează averea, trăind în vile situate în cele mai scumpe cartiere din Berlin și conducând mașini de lux, precum Porsche și Mercedes.

În ceea ce privește clanurile, e greu de spus unde se termină realitatea și unde începe legenda urbană. Una dintre poveștile populare vorbește despre cum actualul „cap al clanului Remmo” a fost oprit de poliție în urmă cu 20 de ani pentru o defecțiune la stop. În câteva momente, zece membri ai clanului au ajuns lângă mașina sa, iar poliția a trebuit să cheme întăriri pentru a-l identifica. Se spune că liderul clanului le-ar fi spus ofițerilor: „Vă voi da în judecată și pe voi, dar și pe președintele vostru.”

Polițiștii care investighează clanurile sunt nevoiți să ia măsuri extreme de precauție, călătorind doar cu transportul public și schimbând trenurile pentru a scăpa de eventuale urmăriri. De multe ori, dosarele de acuzație împotriva membrilor clanurilor se prăbușesc, din cauza martorilor care își retrag declarațiile sub amenințare. Fostul lider al clanului al-Zein, cunoscut sub numele de „El Presidente”, a fost găsit vinovat de amenințarea unui interpret arab la procesul unui văr al său, spunându-i acestuia: „Există oameni aici care vor să moară.”

Aceste clanuri reprezintă o problemă socială delicată pentru o țară care a înregistrat un mare aflux de solicitanți de azil, în special din Siria, în ultimii ani. Clanurile sunt fața cea mai vizibilă a culturii arabe pentru mulți dintre berlinezi și au contribuit mult la întărirea sentimentelor anti-imigrație. Cu toate acestea, aceste familii de clan nu au nicio legătură cu criza migranților din 2015, mulți dintre ei nefiind nici măcar arabi. Majoritatea lor a venit în Germania în anii '70, fugind din războiul civil din Liban. Membrii clanului Remmo și ai clanului al-Zein fac parte dintr-o minoritate kurdă vorbitoare de arabă care, anterior, fugise din Turcia în Liban.

Au profitat de divizarea Berlinului în timpul Războiului Rece

Aceștia și alte clanuri au profitat de divizarea Berlinului în timpul Războiului Rece pentru a intra în partea vestică fără acte de identitate. Au zburat în Germania de Est, unde au obținut vize de tranzit ieftine, iar apoi au trecut în Berlinul de Vest, unde autoritățile nu verificau documentele, considerând orașul un întreg. Nu puteau fi deportați din cauza haosului din Liban și au fost lăsați să se stabilească în Germania.

Ahmad A. Omeirate, un economist care a studiat clanurile, susține că Germania este victima propriei sale eșecuri de a integra acestor familii, iar mulți dintre ele au recurs la crimă pentru că nu li s-au acordat permise de muncă, fiind nevoiți să trăiască din ajutoare sociale.

„Aceste familii resping cu totul legea germană”

Rezultatul este o societate paralelă în care copiii sunt crescuți într-o lume a crimei. Se spune că un copil din clanul Remmo ar fi dus muniție reală la școală. Polițiștii din Berlin au vorbit despre dificultatea de a se ocupa de familii care nu se tem de arestare. „Aceste familii resping cu totul legea germană”, a declarat Michael Kuhr, un expert în securitate. „Problemele nu se rezolvă în instanță, ci în cadrul clanurilor. Conflictele se rezolvă cu bani, fără ca cineva să știe. Și dacă cineva ajunge să fie condamnat, nu este o problemă. Închisorile germane sunt considerate locuri de relaxare și parte din CV-ul lor.”

Un exemplu notoriu a fost cazul unei procuroare care a dat peste mama unui membru al clanului și a rugat-o să-și folosească influența pentru a-și ține fiii departe de necazuri. Răspunsul mamei: „Închisoarea-i face bărbați din băieții mei.”

Deși pentru mulți ani clanurile nu au fost o prioritate pentru poliția germană, din cauza faptului că, deși dominau scena din Berlin, nu reprezentau o parte semnificativă a crimei organizate pe plan național, acest lucru s-a schimbat recent. Clanurile au început să comită infracțiuni din ce în ce mai vizibile. Nu doar clanul Remmo a fost implicat în jafuri spectaculoase, dar și membrii clanului al-Zein au fost condamnați în 2017 pentru un atac asupra magazinului KaDeWe din Berlin, în care hoții au folosit gaz lacrimogen și au furat bijuterii în valoare de 817.000 de euro.

Aceste tipuri de incidente au determinat autoritățile să ia măsuri. Andreas Geisel, ministrul de interne al regiunii Berlin, a impus o politică de toleranță zero față de infracțiunile comise de membrii clanurilor, oricât de mici ar fi. De asemenea, în 2018, procurorii au folosit o nouă lege privind produsele provenite din infracțiuni pentru a confiscat proprietăți și bunuri în valoare de 9,3 milioane de euro de la clanul Remmo.

Clanurile arabe din Germania s-au fragmentat în mini-clanuri, fără un lider unic

Un nou studiu arată că temutele clanuri arabe din Germania, precum cele ale familiilor Remmo și Al Zein, s-au fragmentat în mini-clanuri, care nu mai au un lider centralizat și, în unele cazuri, se confruntă violent între ele.

Potrivit cercetătorului Mahmoud Jaraba, infracțiuni precum jaful Seifului Verde din Dresda sunt de obicei comise de unități mici, în cadrul cărora loialitatea față de cercul intern al familiei este esențială. După ce a intervievat sute de membri ai clanurilor, Dr. Jaraba subliniază că aceste conflictele interne se pot transforma adesea în violență, uneori chiar în brutalitate. Totuși, majoritatea membrilor nu sunt implicați în acte infracționale, afirmă acesta.

Politicienii din Germania au atras repetat atenția asupra fenomenului infracțional al clanurilor, în special în zonele sensibile din Berlin și Rinul Industrial.

Familia Al Zein, alt clan temut cu rădăcini libaneze, a fost ținta unor acțiuni de lungă durată ale poliției, care au vizat arestarea și deportarea unor membri.

Totuși, rețelele infracționale din prezent nu mai acoperă întregi familii, cum sunt Remmo sau Al Zein, ci sunt formate din "sub-clanuri" mici, cu aproximativ 12 membri, afirmă Dr. Jaraba.

De obicei, clanurile sunt prezentate ca fiind extrem de structurate, de sus până jos, sub conducerea unui cap al familiei care controlează și domină tot ce ține de clan, spune acesta. „Vă pot spune că acest lucru nu corespunde realității. Nu există o conducere centralizată. Nu există o structură fermă.”

Multe dintre aceste familii au migrat în Germania în anii '80, dar de atunci s-au fragmentat în diverse ramuri.

Germania a adoptat recent o lege care permite deportarea persoanelor legate de criminalitatea organizată, chiar și în absența unor condamnări. Aproape 800 de persoane sunt investigate pentru posibile legături cu clanurile, dintre care 339 sunt cetățeni germani, 146 sunt libanezi, 129 sunt turci și 46 sunt sirieni, potrivit statisticilor poliției din 2023.