INTERVIU Şeful Parlamentului grec: „Grecia se opune motivaţiilor care au dus la amânarea succesivă a intrării României în Schengen”

Preşedintele Parlamentului din Grecia, Evangelos Meimarakis

Preşedintele Parlamentului din Grecia, Evangelos Meimarakis, a acordat un interviu cotidianului „Adevarul“ în care vorbeşte despre eforturile făcute de ţara sa pentru ieşirea din criză şi recesiune, despre modul în care autorităţile greceşti au abordat problema intensificării formaţiunilor de extremă dreaptă, dar şi poziţia Atenei în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

Ion Ioniţă: Domnule Preşedinte, Grecia se află după şase ani de criză şi recesiune. Care este situaţia ţării în acest moment?

Evangelos Meimarakis: Grecia a cazut în vâltoarea unei crize financiare modiale nemaivăzute. După 6 ani de recesiune puternică, cu consecinţe serioase la toate nivelele vieţii financiare şi sociale din ţara noastra, am realizat un miracol financiar. Am redus deficitele şi efectuăm reforme radicale. Conform datelor din 2013, deficitul va scădea sub 3% din PIB, iar acest lucru va continua şi în 2014.

Marile economii din zona euro, nu au atins asemnea performanţă. De asemenea, datele referitoare la recesiune pentru anul 2014, sunt încurajatoare, pentru că ne asteptăm la o recesiune mai redusă decât cea prevăzută, aşa cum şi troica a recunoscut pe durata ultimelei vizite efectuate.
 
Vreau să va reamintesc declaraţia Prim-ministrului, domnul Antonis Samaras, după întălnirea avută cu Directorul Fondului Monetar Internaţional, doamna Christine Lagarde, conform careia, Grecia va reuşi să iasă pe pieţele financiare în 2014, dacă bineînţeles vom continua în acelaşi ritm alert.

Toate acestea formează o mare reuşită a însăşi societăţii greceşti ca urmare a sacrificiilor făcute de aceasta.

- Din punct de vedere politic, apariţia mişcărilor de extremă, cum este Zori Aurii a creat noi tensiuni în societate. În urma unor acuzaţii de crimă o serie de lideri ai acestei formaţiuni au fost arestaţi. Care sunt consecinţele pentru democraţia şi Parlamentul Elen?

- Aproape în toate statele din Europa se observă o creştere a formaţiunilor naziste şi de extremă dreapta. În Grecia am reuşit să avem o democraţie foarte deschisă, tolerantă şi dispunem de una dintre cele mai progresiste Constituţii din Europa. Încercăm în baza legii şi prin instituţiile noastre, să combatem acţiunile Zorilor Aurii. În Grecia nu sunt persecutate ideile. Sunt însă pedepsite, într-un mod inexorabil, faptele ilegale, de oriunde ar proveni acestea.

În ceea ce priveşte comportamentul membrilor Zorilor Aurii în Parlament, Preşedinţia îşi utilizează întreaga stricteţe, în toate cazurile, indiferent de provenienţa politică, în baza Regulamentului de funcţionare a Parlamentului Elen.

Problema despre care aminteaţi nu este una politică pentru a avea consecinţe politice. Este un subiect care momentan priveşte fapte de natură infracţională şi, din acest motiv, acestea sunt de competenţa Justiţiei.

- Care este în acest moment nivelul relaţiilor dintre România şi Grecia, în contextul situaţiei dificile create de criza economică?

Relaţiie diplomatice între cele două ţări sunt excelente. Am susţinut efortul de integrare a României în U.E. şi avem o strânsă colaborare la orice nivel.
Cred cu tărie în diplomaţia parlamentară, pentru că, astfel, reprezentanţii poporului pot colabora cu colegii lor din alte state într-un spirit mai deschis. Astfel profităm de orice ocazie oferită pentru a promova întărirea relaţiilor noastre parlamentare.

Relaţiile dintre cele două state se află la un nivel foarte bun din punct de vedere politic, existând o strânsă colaborare, confirmată şi extinsă la intervale regulate de timp, prin întâlniri la nivel înalt. De altfel, în  acest context, a avut loc vizita mea oficială în România, la invitaţia adresată de către omologul meu, domnul Zgonea, pe care am acceptat-o imediat, cu bucurie.

Ţările noastre, în calitate de state membre ale Uniunii Europene, împreună cu Bulgaria, sunt piloni de stabilitate în regiunea Balcanică, dar se confruntă cu probleme conjuncturale importante, de natură financiară, însoţite de consecinţe politice şi sociale. Avem astfel datoria, dar şi obligaţia, de a ne coordona şi de a extinde colaborarea noastră. În acest cadru colaborăm strâns, nu numai la nivel de Uniune şi NATO, dar şi la nivelul Organizaţiilor Regionale la care participăm, cum ar fi Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre, Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est şi Colaborarea Trilaterala dintre Grecia, România şi Bulgaria.
    
La un nivel foarte bun se află şi colaborarea celor două state din punct de vedere economic, volumul schimburilor comerciale bilaterale atingând 1,1 miliarde euro.
 
Grecia se află pe locul patru în topul investiţiilor străine în România, cu un capital de 4 miliarde euro, investit de aproximativ 3000 de societăţi înregistrate, din sectorul telecomunicaţiilor, bancar, al produselor alimentare şi băuturilor, materialelor de construcţie etc.

- Care este poziţia autorităţilor elene, în ceea ce priveşte aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen?

Cu toate că, România este din anul 2007, un stat membru, cu drepturi depline al Uniunii Europene, continuă să facă obiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), din cauza expunerii de câtre majoritatea U.E. a deficienţelor în implementarea unui stat de drept, mai ales în ceea ce priveşte independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei. Pe aceste motivaţii se bazează amânarile succesive de examinare a candidaturii României la integrarea în spaţiul Schengen. Grecia se opune unor astfel de argumente, considerând ca România a îndeplinit toate criteriile tehnice în acest sens.

Evangelos Meimarakis,(născut în 1953), a a fost ales membru al Parlamentului de la Atena în 1989, din partea Partidului Noua Democraţie, reînoindu-şi mandatul de atunci şi pâna în prezent. A mai deţinut portofoliul Apărării Naţionale, între 2006 şi 2009.