Îngrijorări la Belgrad în legătură cu camerele inteligente furnizate de un gigant tehnologic chinez. Problema a ajuns în atenţia UE

Captură Euronews

Camerele de supraveghere inteligente instalate recent la Belgrad stârnesc îngrijorări. Unii locuitori ai capitalei Serbiei sunt convinşi că aceste dispozitive sunt echipate cu un software de recunoaştere facială. Dezbaterea a ajuns tocmai până la Uniunea Europeană.

„Aceste camere au capacitatea de a recunoaşte feţele, obiectele sau numerele de înmatriculare: toate acţiunile umane care se desfăşoară în jurul lor”, spune într-un interviu acordat Euronews Andrej Petkovski, director pentru tehnologii la Share Foundation.

„Toate aceste informaţii pot fi stocate într-o bază de date gestionată de Ministerul de Interne şi de poliţie, care pot apoi să le analizeze şi să le suprapună cu alte surse de date şi informaţii pe care le au”, explică el.

Pe o stradă circulată din Belgrad, Andrej Petkovski le indică reporterilor Euronews camerele de supravaghere susceptibile să aibă componente de recunoaştere facială.

Activiştii din domeniul digital au reperat cel puţin 1.200 de astfel de camere, toate furnizate de gigantul tehnologic chinez Huawei.

De cealaltă parte, autorităţile sârbe neagă că au activat un software de recunoaştere facială în camerele de supraveghere instalate recent în Belgrad. Ele dau asigurări că aceste dispozitive sunt folosite doar pentru supravegherea traficului şi combaterea infracţionalităţii.

Dar acest discurs nu-i convinge pe activişti. „Ministerul de Interne şi poliţia au publicat două evaluări privind impactul asupra protecţiei datelor, care sunt documente cerute de legislaţia în materie din Serbia. Ele au fost predate Comisariatului pentru Protecţia Datelor, autoritatea naţională competentă în domeniu, iar Comisariatul a respins aceste două evaluări, considerându-le incomplete”, subliniază Andrej Petkovski.

Potrivit activiştilor, faptul că Guvernul a consultat Comisariatul pentru Protecţia Datelor este un indiciu al intenţiei sale de a recurge la supravegherea biometrică.

Un contract neclar

Problema a început acum cinci ani, când Ministerul sârb de Interne şi Huawei au semnat un contract „în vederea ameliorării securităţii oraşului”. Costul proiectului nu este public. Potrivit detractorilor săi, s-ar putea ridica la zeci de milioane de euro.

Huawei a instalat primele camere inteligente în 2019. Apoi numărul lor a crescut semnificativ în contextul pandemiei de COVID-19, ceea ce a alimentat suspiciunile.

Preşedinţia Serbiei, cabinetul premierului, Ministerul de Interne şi poliţia au fost contactate de Euronews pe acest subiect, dar au refuzat să răspundă la întrebările adresate.

Guvernul de la Belgrad neagă folosirea unor elemente de recunoaştere facială, deoarece legislaţia sârbă nu permite acest lucru. Însă devine ezitant când este chestionat de ce s-au instalat anume camere inteligente.

„Se ştiu foarte puţine lucruri şi aceasta alimentează suspiciuni, care de fapt nu ar trebui să existe. Cred că nu există niciun motiv pentru care Guvernul sau Ministerul de Interne să protejeze informaţii despre proiectele sale”, afirmă Milan Marinovici.

UE urmăreşte chestiunea

Problema a ajuns la Bruxelles, pentru că Serbia este candidată de aderare la UE.

Normele UE interzic prelucrarea datelor biometrice doar în scopul identificării individuale, cu excepţia unor cazuri foarte specifice.

„În calitate de stat candidat, Serbia s-a aliniat la acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia datelor personale. În acest scop, Serbia a adoptat în 2018 o nouă lege privind protecţia datelor personale. Urmărim situaţia”, a declarat Ana Pisonero, purtătoarea de cuvânt a UE pentru Vecinătate şi Extindere.

„Nu sunt un infractor, mi-e totuna. Nu am nimic de ascuns despre locul în care merg, ce fac, dar tot trebuie să ne protejăm viaţa privată”, spune Vladimir Radunovici, un expert în domeniul digital care predă cursuri de politici în domeniul securităţii cibernetice.

În opinia avocatei Nevenei Ruzici, există riscuri pentru încălcarea libertăţilor individuale. „Acest lucru are un impact asupra libertăţii de mişcare, libertăţii de opinie şi libertăţii de asociere, dar şi libertăţii de a practica propria religie. Se referă la multe libertăţi şi multe drepturi consacrate în Constituţia noastră şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Trebuie să evaluăm măsurile propuse, cum ar fi recunoaşterea facială la Belgrad, pentru a combate criminalitatea bazându-ne în acelaşi timp pe respectarea drepturilor şi a libertăţilor noastre, deoarece nu se ştie în ce scop ar putea fi utilizată această tehnologie”, spune ea.