INFOGRAFIE Ucraina: „Prinţesa Gazului” îl înfruntă pe „Regele Ciocolatei”

Pentru prima dată după destrămarea URSS, lupta pentru preşedinţia Ucrainei se va da între doi pro-europeni: Iulia Timoşenko, controversatul fost premier, şi Petro Poroşenko, oligarh îmbogăţit din afacerile cu ciocolată.

Alegerile legislative şi prezidenţiale care vor avea loc în Ucraina la 25 mai, aceeaşi zi în care popoarele Uninii Europene îşi vor vota noii europarlamentari, aduc pentru prima dată faţă în faţă doi candidaţi pro-europeni.

Fostul premier Iulia Timoşenko, eliberat din închisoare în timpul protestelor anti-Ianukovici, a anunţat vineri că va candida la alegerile pentru preşedinţia Ucrainei, o mişcare anticipată de analişti, pe fondul unui val de simpatie de care s-a bucurat „Prinţesa Gazului” în timpul Euromaidanului. Contracandidatul ei, cotat cu şanse tot mai mari, este miliardarul Petro Poroşenko, poreclit „Regele Ciocolatei” pentru că a făcut avere în industria ciocolatei. 

Alegeri europene, aceleaşi figuri

Ambii politicieni sunt însă figuri controversate în Ucraina. Asupra lui Timoşenko planează încă dosarele penale deschise în urma mandatelor sale de premier pentru abuz de putere şi încheierea de contracte dezavantajoase pentru stat. Unul dintre aceste dosare s-a terminat şi cu urmărirea penală a acesteia şi condamnarea ei la şapte ani de închisoare, în 2011.

Însă imaginea lui Timoşenko a fost ştirbită de legăturile cu oligarhii ucraineni şi ruşi – a primit porecla „Prinţesa Gazului” pentru că o companie înfiinţată de ea a deţinut ani buni monopolul asupra gazelor ruseşti importate prin Gazprom. Aceste legături au contribuit şi la înfrângerea pe care Timoşenko a suferit-o în faţa lui Viktor Ianukovici, în 2007. 

Poroşenko, criticat pentru legăturile cu vechea clasă politică

De cealaltă parte, nici Poroşenko nu este văzut cu ochi buni de toată populaţia ucraineană. Miliardarul este considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din ţară, care ar trage mai degrabă sforile din umbră. A făcut primii bani în timpul privatizărilor după căderea URSS, când a cumpărat mai multe fabrici de ciocolată. Ulterior, le-a strâns pe acestea în grupul Roshen, astăzi cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina.

Miliardarul s-a extins apoi în industria media, precum şi în cea a transporturilor.  Poroşenko a fost un susţinător fidel al preşedintelui pro-rus Leonid Kucima, a fost unul dintre fondatorii Partidului Regiunilor, acum aspru criticat şi chiar interzis în câteva regiuni ucrainene. Miliardarul l-a sprijinit apoi pe pro-europeanul Viktor Iuşcenko, fiind chiar şeful de campanie al partidului acestuia pentru alegerile legislative din 2001, fiind răsplătit ulterior cu un mandat în Consiliul de Securitate al ţării şi unul de ministru al Externelor (2009-2010). Ulterior, Ianukovici l-a numit ministrul al Economiei şi Comerţului.

1,3 miliarde de dolari este averea strânsă de Petro Poroşenko din imperiul Roshen, potrivit publicaţiei americane „Forbes” 

Putin s-a plâns lui Obama de „teroriştii” din Ucraina

Preşedintele rus l-a sunat vineri pe omologul său american pentru a-i atrage atenţia că „extremiştii din Ucraina comit acte de terorizare a populaţiei paşnice şi a organelor de ordine”

Pentru prima dată de la izbucnirea crizei din Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a fost cel care l-a căutat pe Barack Obama, omologul său american. Cei doi lideri au vorbit vineri la telefon despre ceea ce Putin a numit „acte de terorizare” comise de „extremiştii din Ucraina” asupra populaţiei, dar şi asupra forţelor de ordine pro-ruse şi ruse.

Tot Vladimir Putin a fost cel care a adus în această discuţie şi subiectul Transnistria, într-o mişcare catalogată de analişti drept încă o ameninţare voalată a Moscovei cu privire la tendinţele sale expansioniste în spaţiul exsovietic. Preşedintele Rusiei a subliniat că trebuie să se acorde mai multă atenţie situaţiei din regiunea Republicii Moldova controlate de separatişti.

„Blocada comercială şi economică” din „regiunea transnistreană”  contribuie la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei locale, ridică obstacole în calea liberei circulaţii şi afectează activitatea economică. Rusia nu recunoaşte autoproclamata republică Nistreană, deşi, neoficial, este principalul ei finanţator. 

În urma convorbirii telefonice pe axa Moscova-Washington, s-a decis ca miniştrii de Externe ai celor două mari puteri să se întâlnească, duminică seară, la Paris, pentru a demara o nouă serie de discuţii pentru soluţionarea conflictului ucrainean. 

Moscova ameninţă 

Un oficial din cadrul ONU a acuzat Rusia că a ameninţat cu represalii mai multe ţări mici din Europa de Est şi din Asia, printre care Moldova, Kîrgîzstan şi Tajikistan, să voteze pentru recunoaşterea referendumului de la 16 martie, prin care Crimeea s-a reîntors la Federaţia Rusă. În ciuda presiunilor, peste 100 de state membre ale ONU au decis printr-o rezoluţie votată în Adunarea Generală că referendumul este ilegal şi ilegitim. 11 ţări au votat pentru recunoaşterea referendumului, iar alte 24 s-au abţinut. 

„Nu am ameninţat pe nimeni, doar am explicat situaţia”

Potrivit mai multor diplomaţi vestici, ameninţările Rusiei nu ofereau ţinte precise, însă făceau clar faptul că, dacă o ţară va vota pentru nerecunoaşterea referendumului, atunci Moscova va aplica măsuri precum expulzarea de pe teritoriul Rusiei a imigranţilor de acea naţionalitate, sistarea exporturilor de gaze sau a importorilor din aceste ţări, toate dependente de comerţul cu Federaţia Rusă. 

Dezvăluirile despre ameninţările Kremlinului vin după ce Rusia a acuzat Vestul de „presiuni neruşinate, până la şantajul politic şi ameninţări economice”, pentru a constrânge cele 193 de ţări ONU să adopte rezoluţia. Un purtător de cuvânt al Rusiei la ONU a subliniat însă că „Rusia n-a ameninţat pe nimeni, niciodată. Noi doar am explicat situaţia. 

Click pentru a mări infografie

CITEŞTE MAI MULT

După anexarea Crimeei de către Rusia, Ucraina rămâne şi fără flota la Marea NeagrăAproximativ 200 de membri ai miliţiilor proruse au ocupat miercuri dimineaţa sediul marinei ucrainene din Sevastopol, în Crimeea, fără să se tragă însă vreun foc de armă, a declarat un purtător de cuvânt al marinei ucrainene, Serghii Bogdanov, citat de AFP. Kievul ar putea rămâne fără navele aparţinând flotei ucrainene la Marea Negră.

ANALIZĂ Drumul Mătăsii şi Eurasia: Între „Furtuna vine din Est” şi „Sanctuarul este în Vest”„În partea de vest a marii formaţiuni geopolitice Euro-Asia-Africane, dorinţa de confort a dus la dezvoltarea industrială şi tehnică. De aceea, migraţiile de populaţii nu se fac spre Bişkek, Taşkent sau Ulan Baator, ci spre Paris, Londra, Berlin sau Roma”, comentează specialistul în geopolitică Marius Văcărelu, pe blogul său de pe adevarul.ro, unde explică legătura dintre „Drumul Mătăsii” şi Eurasia.

„E clar că trebuie să ne aşteptăm la timpuri tumultoase la Nistru“. Ce cred analiştii despre un posibil scenariu de anexare a Transnistriei de către Rusia Odată ce au terminat cu anexarea peninsulei Crimeea, Putin a pus tunurile pe Transnistria. Marţi, liderii separatişti din Republica Moldova au cerut Moscovei să procedeze la fel cu regiunea din stânga Nistrului. Răspunsul nu a întârziat – joi Guvernul rus va examina „blocada“ Transnistriei.

Dan Dungaciu: Recunoaşterea Transnistriei de către Rusia ar însemna undă verde pentru reunificarea României cu Moldova Directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, analistul Dan Dungaciu, a prezentat în exclusivitate pentru ziarul „Adevărul“ implicaţiile acţiunilor pe care Moscova le întreprinde în regiune, după ce Transnistria a cerut integrarea în Federaţia Rusă.

Rusia a anexat Crimeea. Vladimir Putin şi noii lideri de la Simferopol au semnat Acordul în Duma de Stat a Rusiei Rusia a anexat Crimeea, oficial. LIderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a informat oficial Duma de Stat (Parlamentul) de cererea Crimeei de alipire la Federaţia Rusă, în cadrul unui discurs susţinut în faţa legislativului de la Moscova. După discurs, Putin şi liderii de la Simferopol şi Sevastopol au semnat acordul privind anexarea teritorială.

Occidentul reacţionează dur la schimbarea „forţată” a graniţelor Ucrainei  Liderii Internaţionali şi-au exprimat atât părerile vehemente cu privire la rezultatul referendumului şi consecinţele acestuia, cât şi temerile cu privire la viitorul crimeenilor.