Guvernul Greciei va introduce o monedă paralelă dacă cetăţenii vor respinge austeritatea, duminică

Fosta monedă naţională a Greciei, drahma, ar putea fi reintrodusă dacă greci vor respinge măsurile cerute de creditori, la referendumul de duminica

Guvernul din Grecia, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, intenţionează să introducă o monedă paralelă, paritară cu euro, în cazul în care majoritatea grecilor vor respinge la referendum măsurile de austeritate propuse de Grupul Bruxelles, afirmă surse citate de Corriere della Sera.

Guvernul de la Atena a pregătit planuri pentru scenariile posibile după referendumul de duminică, pe tema pachetului de reforme propus de Grupul Bruxelles - format din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

În cazul în care majoritatea grecilor se vor pronunţa împotriva măsurilor de austeritate, Guvernul ar intenţiona să introducă o monedă paralelă, drahma, teoretic paritară cu euro, o situaţie care practic ar însemna ieşirea Greciei din zona euro, deşi premierul Alexis Tsipras a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.

"Analizăm introducerea unui vehicul monetar paralel, necesar pentru recapitalizarea băncilor şi pentru a permite deschiderea acestora înainte de izbucnirea unor revolte", a declarat Yannis Varoufakis, ministrul grec de Finanţe. 

"Ar fi un fel de ucrainizare, dar, pentru a o evita, analizăm modul de funcţionare a monedelor online precum Bitcoin", a spus Varoufakis.

În cazul în care rezultatul referendumului va indica o continuare a măsurilor propuse de creditorii internaţionali, premierul Alexis Tsipras ar putea demisiona, pentru a permite crearea unui guvern de uniune naţională sau a unui guvern format din personalităţi moderate din cadrul Syriza şi care ar fi condus de Yannis Dragasakis, acum viceprermier.

Un apropiat al cancelarului german Angela Merkel a sugerat că Germania va bloca orice nou plan de asistenţă financiară atât timp cât Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras rămâne în funcţie. 

"Întrebarea reală este dacă avem încredere în premierul Alexis Tsipras şi în Yanis Varoufakis (ministrul grec de Finanţe - n.red)? Răspunsul clar pentru toate părţile este «nu»", a declarat, sub protecţia anonimatului, un politician de rang înalt din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU - centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. Potrivit politicianului german, Uniunea Creştin-Democrată va bloca orice solicitare a Greciei cât timp Guvernul considerat "comunist" rămâne la putere la Atena. "În cadrul CDU/CSU, mulţi colegi vor vota negativ la orice solicitare făcută de Varoufakis şi Tsipras. 

Nu mai are nimeni încredere în ei. Avem nevoie de un partener serios", a spus politicianul conservator german, potrivit publicaţiilor The Times şi Die Zeit. "Vom face totul pentru a obţine un rezultat favorabil la referendumul grec. Apoi, va fi necesar un nou guvern, care să implementeze măsurile", a adăugat politicianul german, sugerând că există discuţii pentru scindarea formaţiunii de extremă-stânga Syriza, principalul partid de guvernământ din Grecia.

 Sursa germană a dezvăluit că preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, ar fi fost implicat în discuţii secrete pentru scindarea Syriza, la care au participat voci moderate din formaţiune, inclusiv posibil Alexis Tsipras. "Scopul este crearea unui guvern tehnocrat", a explicat politicianul german.

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu Guvernul Greciei până după anunţarea rezultatului referendumului programat duminică, a declarat miercuri seară un oficial guvernamental slovac. "Membrii Eurogrup sunt uniţi în poziţia de a aştepta rezultatul referendumului din Grecia înainte de orice noi discuţii", a declarat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei. Kazimir a făcut aceste declaraţii după teleconferinţa Eurogrup organizată miercuri seară. "Am decis să aşteptăm rezultatul referendumului. Să nu punem căruţa înaintea calului!", a spus el.

Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional. 

Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. 

Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă.

Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei va avea, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.