Franța și Germania, discuții comerciale tensionate, la summitului UE de la Bruxelles
0Liderii europeni au intrat în cea de-a doua parte a summitului european, iar tensiunile comerciale între cele două mari puteri economice – Franța și Germania – amenință să umbrească agenda de securitate și competitivitate. Summitul se anunță lung, dar și plin de puncte de dispută.

Ce trebuia să fie o pauză lejeră, un prânz cu supă rece, somon și tort de ciocolată, s-a întins până după ora 17:30. Motivul: o frază din declarația finală, scoasă la iveală printr-un draft scurs la presă – „se ia act” de un raport al serviciilor diplomatice ale UE care acuză Israelul că încalcă drepturile omului în acordul comercial cu blocul european.
Liderii europeni au aprobat o acțiune diplomatică menită să facă presiuni asupra Israelului pentru a-și îndeplini obligațiile privind drepturile omului, după ce o analiză internă a constatat că acesta a încălcat termenii unui Acord de Asociere cu UE.
Formularea finală reflectă o scurgere a textului preliminar — obținută de POLITICO în această dimineață — în care se recunoaște evaluarea respectivă și se solicită oficialilor să reevalueze criza umanitară în mod continuu.
„Consiliul European ia act de raportul privind respectarea de către Israel a articolului 2 din Acordul de asociere UE-Israel și invită Consiliul să continue discuțiile privind o monitorizare, după caz, în iulie 2025, ținând cont de evoluția situației de la fața locului”, se arată în document.
Documentul „invită Consiliul să continue discuțiile, după caz”, spun surse diplomatice anonime, citate de politico.eu, în ciuda faptului că doar câteva țări cer măsuri concrete, în semn de solidaritate cu Gaza.
Rezultatul: discursul video al președintelui Zelenski a fost amânat. Cina de lucru rămâne deocamdată pe hârtie.
Comerțul transatlantic, sub presiune
Testarea liniilor roșii ale liderilor privind tarifele impuse de Trump
Comisia Europeană îi va întreba în această seară pe lideri care sunt limitele lor pentru încheierea unui acord comercial cu președintele SUA, Donald Trump, la timp pentru termenul limită din 9 iulie.
„Un scenariu ideal ar fi încheierea unui acord-cadru amplu cu Statele Unite, care ne-ar permite apoi să continuăm negocierile privind sectoare sensibile precum oțelul și aluminiul sau automobilele”, a declarat un diplomat UE.
Deși atmosfera dintre Bruxelles și Washington este puțin mai pozitivă, unele țări vor să mențină presiunea asupra lui Trump și să se asigure că măsurile de represalii ale Comisiei sunt pregătite până când ar putea intra în vigoare un tarif de 50% pentru bunurile europene.
„Ar fi o nebunie să se propună cele mai recente contramăsuri acum, înainte de a ajunge la un acord”, a adăugat diplomatul.
UE a așteptat, de asemenea, cea mai recentă contrapropunere din partea administrației Trump, a declarat un al doilea diplomat al UE, care era așteptată la începutul acestei săptămâni. Până miercuri, încă nu se formulase nimic. Germania critică Comisia Europeană pentru negocieri „prea complicate”. Franța, din contră, cere răbdare și negocieri solide.
Celaltă dispută franco-germană: Mercosur
Nu este vorba doar de acordul comercial dintre UE și SUA - un alt subiect de dispută franco-german la acest Consiliu European este Mercosur. Cancelarul german Friedrich Merz a fost explicit cu omologul său francez, afirmând că acordul comercial mult întârziat dintre UE și mai multe țări din America Latină „trebuie ratificat”.
Dar Franța nu este deloc pregătită să semneze pe linia punctată. În orele și zilele care au precedat reuniunea de joi de la Bruxelles, oficialii francezi și-au accentuat punctul de vedere cu privire la Mercosur - și anume că acordul este „inacceptabil în starea sa actuală”, conform unui oficial de la Elysée.
La masa liderilor, este de așteptat ca președintele francez Emmanuel Macron să sublinieze motivele pentru care Franța continuă să se opună Mercosur, principalele fiind agricultura și standardele alimentare. Problema, conform aceluiași oficial, „este că [Comisia Europeană] nu a oferit încă răspunsuri clare la preocupările care au fost exprimate.”
Mai mult, Franța crede că are aliați în alte capitale europene care ar dori, de asemenea, să frâneze acordul Mercosur. Ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, și-a petrecut ultimele săptămâni reunind o coaliție de până la 10 țări europene care, potrivit Parisului, fie sunt ferm împotriva Mercosur, fie împărtășesc unele dintre preocupările Franței.
Scopul final al Parisului? Să adune suficientă opoziție astfel încât Comisia să fie obligată să ia în considerare preocupările Franței, în special în ceea ce privește așa-numitele „clauze în oglindă”, care ar obliga semnatarii să reproducă multe dintre măsurile sanitare europene privind produsele agricole.
Dacă acest lucru determină cealaltă parte să ridice mâinile și să declare că povara reglementărilor este prea mare, părerea Parisului pare să fie următoarea: Tant pis!
Țările membre , presate să utilizeze împrumuturi SAFE pentru Ucraina
Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a făcut presiuni asupra statelor membre să utilizeze instrumentul SAFE (Security Action for Europe) în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a spori finanțarea apărării Ucrainei, au declarat doi oficiali familiarizați cu discuția.
În sală, von der Leyen a subliniat că Ucraina poate accesa fondurile SAFE. Dar este posibil, de asemenea, a spus ea, ca statele membre să ia împrumuturi SAFE și să investească veniturile în industria de apărare a Ucrainei - mobilizând astfel capacitatea industrială disponibilă și dând economiei sale un impuls.
Inițial, existau planuri de a obliga statele membre să utilizeze împrumuturile SAFE pentru a investi în Ucraina, dar Comisia nu a putut face acest lucru din motive juridice, a declarat un al treilea diplomat. SAFE a fost adoptat la sfârșitul lunii trecute.
Cu doar o zi după summitul NATO de la Haga, unde 32 de țări au promis să ajungă la 5% din PIB cheltuieli de apărare până în 2035, liderii europeni dezbat acum „cum se plătește prânzul”: cu investiții noi sau datorie comună? Pentru moment, nu e nimic clar.
Euro – între ambiții și confuzie la Bruxelles
Delegații Consiliului European sunt nedumeriți de o misterioasă discuție programată în această seară despre „rolul internațional al monedei euro”.
În principiu, liderii vor analiza modalități de a exploata credibilitatea în scădere a sistemului financiar american și de a stimula moneda euro printr-un amestec amețitor de idei politice - simplificarea legislației UE, centralizarea piețelor de capital, emiterea de obligațiuni comune etc.
Unii bănuiesc că discuția a fost introdusă pe ordinea de zi la cererea Băncii Centrale Europene, care promovează de mult timp multe dintre aceste politici de stimulare a competitivității și, evident, are un anumit interes în stimularea monedei euro. Însă, așa cum a subliniat un diplomat, multe dintre acestea sunt deja implicate în procese legislative paralele - ceea ce înseamnă că Consiliul nu are prea multe de spus.