FOTO VIDEO Turcia în pragul imploziei după atentatul din Ankara soldat cu 95 de morţi şi 246 de răniţi
0
O serie de confruntări au izbucnit duminică în capitala Turciei, după ce poliţia a împiedicat politicieni pro-kurzi şi alte persoane să depună garoafe la locul celor două explozii de sâmbătă, care au ucis 95 de persoane şi au rănit alte 246.
Turcia a declarat trei zile de doliu, în urma dublului atentat de sâmbătă, care a vizat un miting pentru pace din Ankara, la care urmau să participe activişti, sindicalişti şi membri ai partidului pro-kurd.
Liderii partidului, Selahattin Demirtas şi Figen Yuksekdag, au organizat duminică o ceremonie de comemorare a victimelor. Însă ei au fost opriţi de poliţie, care a subliniat că anchetatorii nu au terminat investigaţiile la locul exploziilor.
Atacul nu a fost revendicat până în prezent, dar premierul Ahmet Davutoglu a afirmat că rebelii kurzi şi militanţii grupării Stat Islamic sunt principalii suspecţi.
Cele două explozii s-au produs la distanţă de câteva secunde, în apropierea gării centrale din capitală, în timp ce sute de susţinători ai opoziţiei şi activişti kurzi se adunaseră pentru a participa la un miting pentru pace, organizat de sindicatul funcţionrilor publici şi alte organizaţii.
Protestatarii urmau să ceară consolidarea democraţiei în Turcia şi încetarea conflictului dintre armata turcă şi rebelii kurzi. Atentatul a avut loc cu trei săptămâni înaintea alegerilor legislative anticipate de la 1 noiembrie, convocate după ce partidele parlamentare nu au reuşit să formeze un Guvern în urma alegerilor generale de la 7 iunie. Atacul a fost condamnat de lideri din toată lumea, iar mai multe sindicate din Turcia au anunţat o grevă de trei zile în semn de protest.
Sâmbătă seara, au avut loc demonstraţii în mai multe oraşe din Turcia, inclusiv la Istanbul, unde mii de persoane au acuzat autorităţile că sunt responsabile de atentat.
Proteste la Istanbul şi în alte mari oraşe
Circa 10.000 de persoane au denunţat sâmbătă seara la Istanbul responsabilitatea guvernului în dublul atentat sângeros care a vizat o manifestaţie pentru pace a opoziţiei la Ankara, relatează AFP.
În spatele unei largi pancarte, care proclama „Noi îi cunoaştem pe ucigaşi“, manifestanţii au huiduit preşedintele islamo-conservator Recep Tayyip Erdogan şi Partidul său al Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere din 2002.
„Erdogan ucigaş“, au scandat ei pe bulevardul Istikal, marea arteră pietonală situată în inima părţii europene a celui mai mare oraş din Turcia.
Importante efective ale poliţiei au încadrat coloana manifestanţilor, care a mărşăluit fără incidente.
Adunări similare au fost semnalate în cursul după-amiezii în special la Diyarbakir, marele oraş din sud-est cu majoritate kurdă din Turcia, unde incidente au izbucnit între manifestanţi şi poliţie, aceasta făcând uz de grenade lacrimogene. Agenţia de presă turcă Dogan a semnalat de asemenea marşuri de protest la Izmir (vest), Batman, Urfa şi Van (sud-est).
Forţele de ordine arătate cu degetul
Potrivit primelor ipoteze, doi kamikaze s-ar fi amestecat printre manifestanţi, iar toate mărturiile vin în sprijinul acestei versiuni, conform reporterului RFI. Au existat două explozii în mijlocul coloanei care se forma. Atacul a avut loc într-un moment în care mii de persoane erau pe cale să se adune la apelul partidelor politice şi a organizaţiilor sindicale de stânga, în fruntea cărora se afla mişcarea prokurdă Partidul Democratic al Popoarelor. Manifestaţia era intitulată "Miting pentru pace".
Evenimentul se anunţa foarte important, iar 50 de autobuze pline cu manifestanţi ajunseseră deja la locul adunării, în cartierul Gării din Ankara. De fapt, s-a produs un scenariu aproape similar celui din preajma scrutinului din 7 iunie. Un dublu atentat cu bombă a îndoliat atunci un miting al HDP la Diyarbakir, cu trei zile înaintea scrutinului.
Acelaşi lucru s-a produs din nou în această sâmbătă la Ankara. Pista criminală este indubitabilă, dar kurzii şi toţi simpatizanţii partidului prokurd HDP nu ezită să arate cu degetul acuzatori deficienţa serviciilor de securitate. Unii le atribuie chiar responsabilitatea directă în acest atac. El este urmare a altor câteva zeci care au afectat deja campania electorală precedentă din primăvară.
Turcia trăieşte în prezent în ritmul atacurilor aproape cotidiene pe măsură ce se apropie alegerile legislative prevăzute la 1 noiembrie. Atacuri legate de conflictul kurd, care a fost reluat în iulie, când încetarea focului între guvern şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost întrerupt. De atunci, armata turcă duce o luptă acerbă cu rebelii. Sute de persoane au fost ucise. Ultimul incident a fost profanarea unui cadavru de către forţele de ordine. Un bărbat mort a fost târât de un vehicul al poliţiei duminica trecută.
Imaginea a făcută vâlvă pe reţelele de socializare. Ea ilustrează gradul de violenţă care domneşte în sud-estul Turciei, comentează RFI. Confruntările în această regiune de frontieră cu Siria şi Irakul fac organizarea alegerilor legislative foarte complicată, estimează HDP. Cei doi miniştri prokurzi ai guvernului interimar au demisionat luna trecută. Ei acuză puterea că promovează o "logică a războiului" în conflictul kurd, care nu se va calma după acest nou atentat — cel mai sângeros după reluarea violenţelor în iulie.
În această sâmbătă, după atentat, copreşedintele prokurd HDP, Selahettin Demirtas, a criticat vehement atitudinea forţelor de ordine care în mod absolut inexplicabil au intervenit chiar după explozii cu gaze lacrimogene şi lovituri de baston, ba chiar trăgând focuri de armă în aer pentru a dispersa mulţimea cu violenţă. Gazele lacrimogene şi panica au împiedicat echipele de intervenţie şi ambulanţele să-şi facă datoria timp de multe minute. Această situaţie a crescut, probabil, bilanţul victimelor, a denunţat Demirtas, care nu ezită să vorbească de o acţiune deliberată din partea forţelor de securitate, potrivit RFI.
Selahattin Demirtas şi-a suspendat campania. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat, de asemenea, că îşi anulează programul de campanie la Istanbul. El a condamnat "ferm" acest "atac al urii împotriva unităţii şi păcii ţării noastre". Ministrul de externe, Mevlut Cavusoglu a denunţat un atentat "sălbatic vizând carnagiul". "Este clar că atentatul viza pacea în ţară, democraţia şi alegerile" viitoare, a mai spus el.
Ocazie pentru guvern să-ţi consolideze atitudinea autoritară
Atacurile de la Ankara pot oferi guvernului ocazia de a-şi consolida atitudinea autoritară din ultima vreme, inclusiv prin noi interdicţii pentru presă, a declarat pentru Radio Romania, Gokhan Bacik profesor de ştiinte politice la Universitatea Ipek de la Ankara.
Profesorul turc a explicat ca atacurile au avut ca scop să creeze panica şi să crească diviziunile dintre turci şi kurzi în conditiile în care, exploziile au avut loc la un miting de pace organizat in principal de grupari kurde.
„În Turcia atmosfera politică este foarte neclară deja de mai bine de 3 luni, de la ultimele alegeri. Multe lucruri merg în direcţia greşită, chestiuna kurdă, Siria, Statul Islamic, instabilitate politică şi deteriorare a economiei. Aşa că aceste atacuri de la Ankara vor agrava situaţia, pot schimba totul în Turcia: echilibrul politic, atitudinea guvernului, a preşedintelui, a opoziţiei, dar şi problema kurdă pentru că PKK declarase o încetare a focului“, a declarat pe Radio România Gokhan Bacik .
Manifestaţia de la Ankara a fost organizată în special de grupări kurde şi de stânga care cer încetarea luptelor şi găsirea unei soluţii pe cale paşnică iar atacurile au fost împotriva acestor grupări kurde şi va creea dificultăţi în chestiunea kurdă, mai ales că în prezent avem guvern dar nu şi un parlament funţional, deci nu avem capacitatea politică de a rezolva problema.
Gokhan Bacik spune că „Puterea în Turcia a devenit deja foarte autoritară. Avem jurnalişti şi redactori şefi arestaţi, canale de opoziţie blocate pe internet, reţele de socializate blocate. Guvernul turc a făcut totul să oprească vocile din media de opoziţie. Un pas în plus ar fi să interzică toate canalele media.
Turcia nu a fost niciodată o democraţie perfectă dar nu am mai văzut aşa ceva până acum. Cel mai probabil, în faţa acestei tragedii din Ankara, guvernul îşi va creşte autoritarismul, deşi nu asta e soluţia“, a mai spus Bacik.
„Mă aştept la o creştere în putere a structurilor de securitate şi la o posibilă interzicere completă a presei. Atacurile de la Ankara au fost foarte sofisticate şi bine planificate cu scopul de a crea panică la nivelul societăţii şi de a destabiliza Turcia“, a concluzionat profesorul turc.
Se încarcă comentariile...
