Exodul academicienilor din SUA. Sute de cercetători au aplicat la o universitate din Franța care le oferă „azil științific”

Aproape 300 de cercetători au aplicat la o universitate din Franța care s-a oferit să primească academicieni din SUA afectați de represiunea guvernului american asupra mediului academic.

Universitatea Aix-Marseille din Franța a primit deja sute de cereri FOTO Instagram

La începutul acestui an, Universitatea Aix-Marseille din Franța a fost printre primele instituții din Europa care au reacționat la înghețarea finanțărilor, tăierile bugetare și ordinele executive emise de administrația Trump, care au afectat instituții de învățământ din toată America, potrivit The Guardian.

Prin programul intitulat Safe Place for Science („Loc sigur pentru știință”), universitatea a oferit un fel de „azil științific” – trei ani de finanțare pentru aproximativ 20 de cercetători care ar urma să-și desfășoare activitatea în cadrul instituției.

„Mărturii îngrijorătoare” de la cercetători cu experiență

Joi, universitatea a anunțat că a primit 298 de cereri într-o lună, dintre care 242 au fost considerate eligibile. Aplicanții proveneau de la instituții precum Johns Hopkins, NASA, Columbia, Yale și Stanford, potrivit unui comunicat.

Majoritatea aplicațiilor au fost transmise prin mesaje criptate, a scris președintele universității, Éric Berton, în cotidianul Libération.

„Și odată cu acestea, am primit mărturii îngrijorătoare, uneori înfiorătoare, de la cercetători americani despre soarta care le este rezervată de administrația Trump”, a afirmat el.

Majoritatea aplicanților sunt cercetători cu experiență, activând în domenii variind de la științe umaniste la științe ale vieții și mediu. Dintre cei eligibili, puțin peste jumătate – 135 – sunt cetățeni americani, iar 45 dețin dublă cetățenie. Au aplicat, de asemenea, peste o duzină de cetățeni francezi, dar și europeni, indieni și brazilieni.

Universitatea a anunțat că procesul de selecție va începe în următoarele zile, cu scopul ca primii cercetători să poată sosi la începutul lunii iunie.

„Refugiat științific”

François Hollande, fost președinte al Franței și actual deputat socialist, s-a alăturat recent lui Berton pentru a solicita recunoașterea cercetătorilor persecutați din întreaga lume ca refugiați.

„Așa cum exprimarea opiniilor divergente poate deveni un risc, și munca lor – sursă de inovație și cunoaștere – a devenit o amenințare pentru propaganda unor regimuri”, au scris cei doi în Libération.

Ei au argumentat că cercetătorii, asemenea jurnaliștilor sau opozanților politici, ar trebui să poată beneficia de protecție.

„Mecanismele actuale de azil nu țin cont de specificul mediului academic și de amenințările cu care se confruntă oamenii de știință în regimurile autoritare”, au explicat. „De aceea lansăm o solicitare urgentă, adecvată situației actuale: crearea unui statut de «refugiat științific».”

Proiect de lege

Luni, Hollande a transpus aceste declarații în acțiune legislativă. Printr-un proiect de lege depus în Adunarea Națională, el a propus ca cercetătorii ale căror libertăți academice sunt atacate să fie eligibili pentru protecție subsidiară – o categorie destinată solicitanților de azil care nu îndeplinesc condițiile stricte ale statutului de refugiat, dar care pot demonstra că se confruntă cu amenințări serioase.

Această măsură ar permite autorităților să proceseze mai rapid și mai eficient cererile acestor cercetători, stabilind criterii clare de eligibilitate și trasee prin care aceștia își pot continua activitatea de cercetare.

Hollande a descris inițiativa drept o „obligație”, mai ales pentru cei care lucrează în domenii esențiale precum schimbările climatice.

„Dacă sunt opriți, împiedicați, hărțuiți, este un pas înapoi pentru umanitate”, a spus el la postul France Inter.

El a prezentat proiectul de lege – care trebuie aprobat de Parlament – ca un răspuns la un moment istoric.

„Este un gest simbolic prin care arătăm că Franța rămâne o țară deschisă, într-o perioadă în care Statele Unite se închid în sine, iar regimurile autoritare aplică politici represive agresive”, a declarat Hollande. „Este vorba despre redescoperirea Franței Luminilor, cea care, în alte epoci, era capabilă să primească cercetători persecutați din întreaga lume.”