Europa se pregătește pentru „cel mai extrem” scenariu militar odată cu era Trump 2.0
0Peste tot în Europa, există semne ale unui continent care se pregătește pentru inimaginabil. Lituania plănuiește să amplaseze mine pe podurile sale către Rusia, gata să le detoneze dacă tancurile Kremlinului ar încerca să le traverseze. În apropierea Mării Baltice, nave NATO vânează așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, suspectată că tăie cablurile subacvatice, relatează NBC News.
În plus, se fac planuri de a construi un sistem vast de apărare antirachetă, similar cu „Domul de fier” al Israelului, cu scopul explicit de a doborî potențiale rachete lansate de Moscova.
Guvernele și cetățenii europeni se arată îngrijorați că un Kremlin încurajat își poate întoarce armata și asupra lor. Există, de asemenea, o nervozitate larg răspândită legată de noul președinte al SUA, un izolaționist, care a sugerat că nu ar veni în apărarea aliaților istorici ai NATO ai Americii dacă aceștia ar fi atacați de Rusia.
Cu toate că președintele american Donald Trump l-a criticat săptămâna aceasta pe Vladimir Putin, a dat totuși puține semnale că și-a modificat semnificativ această poziție. De pildă, săptămâna trecută, el a spus într-un interviu acordat Fox News că președintele Ucrainei Volodimir Zelenski „se lupta cu o entitate mult mai mare” și că „nu ar fi trebuit să facă asta, pentru că am fi putut ajunge la o înțelegere”.
În același timp, nu a făcut decât să reitereze cea mai recentă solicitare ca aliații europeni să cheltuiască 5% din PIB-ul lor pentru apărare – de peste două ori pragul recomandat de NATO – deplângând faptul că Washingtonul a plătit mult mai mult decât Bruxelles-ul pentru a susține apărarea Ucrainei.
„NATO trebuie să plătească mai mult”, a spus Trump. „Este ridicol pentru că îi afectează mult mai mult. Ne desparte un ocean”.
Miză uriașă pentru Europa
Oficialii europeni au declarat în repetate rânduri că Putin se pregătește pentru un război cu Occidentul. Pentru mulți, asta se întâmplă deja, analiștii de la centrele de reflecție, guvernele și chiar NATO acuzând Moscova de atacuri asociate„războiului său hibrid” – de la interferența electorală până la încercarea de a face să se prăbușească avioanele cu bombe incendiare.
„Europenii iau asta foarte în serios”, a avertizat generalul în retragere Ben Hodges, fostul comandant al armatei SUA în Europa între 2014 și 2017.
În special, țările din Europa de Est situate aproape de granița cu Rusia sunt acut conștiente de pericol. „Numai cei care locuiesc în Europa de Vest sau în SUA, departe de Urs, își permit să declare „Hai, asta nu o să se întâmple”.
Principiul fundamental al NATO este că aliații vor veni în apărarea unui membru dacă acesta ar fi atacat. Promisiunea prevăzută în„Articolul 5” a fost declanșată o singură dată: după atacul terorist din 11 septembrie, când Europa a ajutat Statele Unite să-și protejeze cerul într-un act de solidaritate. Mesajul principal al acestei prevederi este că, dacă o țară atacă Europa, va fi și în război cu Washingtonul.
Dar Trump a sugerat în mod repetat că va ignora apelul de urgență al Europei.
Mulți dintre cei din coridoarele de putere europene sunt de acord că Europa s-a bazat prea mult timp pe protecția Washingtonului. Președintele francez Emmanuel Macron, un susținător de multă vreme al autonomiei europene, a declarat luni că al doilea mandat al lui Trump ar trebui să servească drept „un apel de trezire” pentru continent.
În comentarii la o conferință dedicată apărării săptămâna trecută, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, s-a arătat de acord cu evaluarea făcută de Trump cu privire la cheltuielile europene: „Rusia reprezintă o amenințare existențială pentru securitatea noastră astăzi, mâine și atâta timp cât investim insuficient în apărarea noastră.”
„Deși fiecare președinte s-a plâns că țările europene nu fac suficient, nu s-a pus niciodată la îndoială angajamentul american”, a spus Hodges. „Acest lucru provoacă multă anxietate.”
Pe termen scurt, Trump și membrii cheie ai viitoarei sale administrații au promis că vor pune capăt rapid războiului Rusiei în Ucraina, ceea ce e probabil imposibil fără concesii teritoriale uriașe din partea Kievului. Dar a oferi pe această cale Rusiei o victorie ar fi un semnal pentru Kremlin că agresiunea este răsplătită și Occidentul nu are apetit să intervină, spun criticii lui Trump.
Războiul hibrid al Rusiei
„Rusia se pregătește pentru un război cu Occidentul”, spunea șeful serviciilor secrete germane Bruno Kahl într-un discurs din noiembrie.
De multă vreme, experții și oficialii guvernamentali atrag atenția că Moscova că răspândește dezinformare, lansează atacuri cibernetice și folosește orice alte mijloace pentru a se amesteca în alegerile țărilor democratice.
În timp ce Moscova neagă, oficialii și experții occidentali sunt unanim acord că această campanie nu dă semne că s-ar domoli, dimpotrivă pare să se extindă și mai mult.
Luna trecută, autoritățile finlandeze au confiscat un petrolier pe care îl bănuiau că ar fi tăiat cablurile subacvatice electrice și de telecomunicații. Acest ultim incident a determinat NATO să lanseze operațiunea „Santinela Baltică”, intensificând patrulele maritime cu nave aparținând alianței.
Anterior, oficialii occidentali au declarat că Rusia este în spatele plasării a două dispozitive incendiare către centrele logistice DHL din Germania și Regatul Unit în iulie, ca parte a campanii mai ample de sabotaj, pentru a declanșa eventual incendii la bordul aeronavelor cu destinație nord-americană.
Drept răspuns, Europa a inversat decenii de subfinanțare militară, majoritatea marilor sale puteri atingând acum pragul NATO de 2% din PIB cheltuieli pentru apărare. Acestea au crescut din 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, însă Trump este larg creditat pentru accelerarea lor.
Miercuri, comisarul pentru apărare al Uniunii Europene, Andrius Kubilius, a anunțat că Lituania plănuiește să aloce între 5% și 6% din PIB pentru apărare în următorii ani.
Europa se pregătește pentru cel mai negru scenariu militar
22 de țări s-au alăturat Inițiativei Scutul Cerului European, un sistem de apărare antirachetă la nivel continental, conceput pentru a proteja împotriva atacurilor rusești.
„Europa trebuie să fie pregătită pentru cele mai extreme situații militare”, a declarat un purtător de cuvânt al blocului pentru NBC News într-un e-mail, drept răspuns la întrebarea dacă continentul se pregătește pentru cel mai negru scenariu, al unui război cu Rusia. „Pentru a preveni războiul, trebuie să cheltuim mai mult. Dacă așteptăm, ne va costa mai mult.”
Pe de altă parte, reacția Ucrainei la realegerea și învestirea lui Trump a fost asiduu diplomatică. În ziua învestirii, Zelenski a scris într-o postare pe X că Trump „este întotdeauna decisiv” și că al doilea mandat este o oportunitate de a „obține o pace dreaptă și pe termen lung”.
În orice caz, „mentalitatea s-a schimbat foarte mult”, a spus Vytis Jurkonis, care conduce biroul lituanian al Freedom House, un grup internațional pro-democrație.
„Trebuie să îi fie foarte limpede Kremlinului că orice atac împotriva unui membru NATO va costa și va avea consecințe”, a spus Jurkonis, care este și profesor la Universitatea din Vilnius.
Țările baltice Lituania, Letonia și Estonia sunt în mod particular vulnerabile din cauza poziției lor la Marea Baltică între Rusia continentală și exclava rusă puternic militarizată Kaliningrad.
Sun ocupație sovietică vreme de decenii, aceste state construiesc abia acum „Linia de Apărare Baltică”, o frontieră lungă de sute de kilometri, presărată cu tranșee antitanc și cazemate. Lituania a achiziționat deja „dinți de dragon” – piramide de beton antitanc– și intenționează să-și mineze podurile către exclava rusă Kaliningrad, a declarat ministerul său apărării pentru NBC News.
Lituania a declarat recent că își va spori crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, cel mai mare procent din NATO și mult peste decât 3,4% alocat de Washington. Prin contrast, Kremlinul și-a pus economia pe picior de război, alocând armatei cel puțin 6,2% din bugetul Rusiei afectate de inflație.
Între timp, în vestul Scandinaviei, Norvegia și-a actualizat broșura de pregătire pentru situații de urgență pe care o distribuie tuturor cetățenilor, îndrumându-i ce provizii trebuie să stocheze în caz de „acte de război”. Documentul de 20 de pagini s-a axat până acum pe condiții de vreme extremă și accidente; în cea mai recentă versiune însă, notează că „trăim într-o lume din ce în ce mai agitată” și avertizează că, „în cazul unui act de război, este posibil să fiți anunțați că trebuie să vă adăpostiți.”
Între timp, autoritățile bisericești suedeze – la îndrumarea forțelor armate – au început să caute spațiu suplimentar în cimitire în eventualitatea în care un conflict ar ajunge pe țărmurile lor. Totodată, Germania a alocat în jur de 100 de milioane de euro pentru a restabili sirenele publice care au fost eliminate la căderea Cortinei de Fier.
În viziunea multor observatori, Europa nu face suficient
Țări vest-europene precum Germania, Franța și Regatul Unit, au alocat doar „creșteri procentuale mici ale bugetelor de apărare, ceea ce nu are nicio legătură cu o investiție transformatoare” în Europa de Est, a declarat Keir Giles, analist în domeniul apărării la think tank-ul Chatham House din Londra.
Pentru Giles, autorul cărții Who Will Defend Europe? An Awakened Russia and a Sleeping Continent,” problema este că „țările mai îndepărtate pretind în continuare că războiul este ceva ce se întâmplă altora”.
În plus, eforturile sunt complicate de situația politică. Partidele principale ale Europei sunt contestate de populiști, care adesea combină opoziția lor vehementă față de imigrație cu o poziție mai blândă – și uneori chiar prietenoasă – față de Rusia.
Pentru cei care susțin că războiul Rusiei împotriva Europei a început deja, este problematic
„Oricine care nu este îngrijorat nu a fost atent” la ce se întâmplă, a spus Giles.
Se încarcă comentariile...
