Europa lucrează în culise la un plan de securitate pentru Ucraina. Cum ar arăta acesta și ce rol ar avea SUA

Îngrijorate de prioritățile de securitate diferite ale SUA, un grup de țări europene au lucrat cu discreție la un plan de trimitere de trupe în Ucraina cu ajutorul cărora să fie eventual implementat un acord de pace încheiat cu Rusia, relatează AP.

Europa este îngrijorată în privința viitorului acord de pace negociat de SUA FOTO SHUTTERSTOCK

Marea Britanie și Franța se află în fruntea efortului, însă detaliile rămân limitate.

Țările implicate în discuții sunt reticente să-și dezvăluie intențiile și să-i acorde pe această cale un avantaj președintelui rus Vladimir Putin, în cazul în care ar fi de acord să negocieze încheierea războiului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are nevoie de o garanție că securitatea țării sale va fi asigurată până când pacea va fi restabilită. Cea mai bună protecție ar fi aderarea la NATO, dar SUA au scos de pe masă această opțiune.

„Nu voi intra în amănunte privind capacități specifice, dar admit că, dacă va există pace, trebuie să existe un soi de garanție de securitate pentru Ucraina, iar Regatul Unit își va juca rolul”, a declarat joi prim-ministrul britanic Keir Starmer.

Europenii au început să exploreze idei privind tipul de forță care ar fi necesară în urmă cu un an, dar acum au sentimentul că a devenit o urgență, pe fondul îngrijorării că președintele SUA, Donald Trump, ar putea trece peste capul lor, și posibil chiar și peste cel al Ucrainei, și să încheie un acord cu Putin.

Printre numeroase întrebări fără răspuns, una iese în evidență: ce rol, dacă este cazul, ar putea juca Statele Unite?

Puterile europene dezbat drumul de urmat

În decembrie, după ce Trump a fost ales, dar înainte de a prelua mandatul, un grup de lideri și miniștri s-au întâlnit cu Zelenski la reședința secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles. E vorba de lideri din Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos și Polonia, dar au participat și înalți oficiali ai Uniunii Europene.

Discuțiile au avut în centru o propunere a președintelui francez Emmanuel Macron la începutul anului 2024. La acea vreme, refuzul său de a exclude punerea de trupe la sol în Ucraina a stârnit rumoare, în special din partea liderilor Germaniei și Poloniei.

Macron părea izolat pe scena europeană, dar planul său a căpătat amploare de atunci.

Totuși, multe aspecte în legătură cu această forță și cine va participa la ea vor depinde de termenii oricărui acord de pace și nu numai.

Italia are limite constituționale în ceea ce privește utilizarea forțelor sale. Olanda ar avea nevoie de undă verde din partea parlamentului său, la fel și Germania, a cărei poziție ar putea evolua după alegerile din 23 februarie care vor aduce un nou guvern. Polonia este precaută, având în vedere animozitățile persistente față de Ucraina, care datează din al Doilea Război Mondial.

„Suntem într-o fază foarte incipientă”, a declarat Hanno Pevklur, ministrul eston al apărării pentru Associated Press, în siajul Conferinței de securitate de la München.

Deși există discuții în curs și zvonuri, este „esențial” ca aliații europeni să înțeleagă cum va arăta linia de contact din Ucraina înainte de a veni cu un plan, a spus Pevkur.

Dacă Rusia și Ucraina își reduc forțele de-a lungul liniei frontului la „câteva mii” de ambele părți, atunci „nu este o problemă ca și Europa să fie acolo”, a spus Pevkur, subliniind că ar fi mult mai dificil dacă ar exista un conflict înnăbușit.

O forță de securitate robustă, mai degrabă decât forțele de menținere a păcii

Configurația și rolul forței vor fi dictate de tipul de acord de pace la care s-a ajuns. Dacă Rusia și Ucraina pot conveni asupra unor condiții pe măsură ce negocierile progresează, este plauzibil să ne imaginăm că ar fi necesare măsuri de securitate și o forță reduse.

Dar experții și oficialii avertizează că, așa cum stau lucrurile în acest moment, europenii trebuie să desfășoare un contingent robust și de proporții, mai degrabă decât o echipă de menținere a păcii precum „căștile albastre” ale ONU.

„Trebuie să fie o forță reală astfel încât rușii să știe că, dacă o vor testa vreodată, vor fi zdrobiți. Și poți fi sigur că Rusia o va testa”, a declarat Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane în Europa, luna trecută, la un eveniment al centrului european de politică.

„Ei încalcă fiecare acord. Deci, dacă trimitem o forță acolo, ei trebuie să aibă putere aeriană, forțe terestre mari, drone, contra-drone, apărare aeriană și antirachetă”, a subliniat el. „Dacă intră acolo cu o grămadă de căști și puști, vor fi zdrobiți.”

Generalul francez în retragere Dominique Trinquand, fost șef al misiunii militare a Franței la Națiunile Unite, este de părere că, într-adevăr, forțele de menținere a păcii ONU sunt mai potrivite „pentru desfășurarea în zone care sunt mult mai stabile”.

„Pentru început, organizarea acestei operațiuni cu soldați luați din întreaga lume ar dura aproximativ un an”, a spus el.

De asemenea, trebuie să se facă pregătirea soldaților ucraineni și investiții în industria de apărare a Ucrainei, a declarat ministrul letonian al apărării Andris Sprūds pentru AP.

Cât de mare ar putea fi forța europeană

Natura acordului de pace va determina dimensiunea și locația contingentului european. Zelenski a insistat că ar fi nevoie de cel puțin 100.000 până la 150.000 de soldați. Rapoartele din presă au speculat cu privire la o forță de 30.000-40.000 de oameni. Diplomații și oficialii nu au confirmat nicio cifră.

Ucraina vrea și sprijin aerian, nu doar militari

Fapt este că europenii s-ar chinui să adune o forță pe scară largă și, cu siguranță, nu ar putea face acest lucru rapid.

Într-un interviu acordat vineri pentru Financial Times, Macron a spus că ideea de a desfășura o forță uriașă este „exagerată”.

„Trebuie să facem lucruri adecvate, realiste, bine gândite, măsurate și negociate”, a spus el.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a insistat săptămâna aceasta asupra „supravegherii internaționale robuste a liniei de contact”, o referire la linia frontului de aproximativ 1.000 de kilometri. Europenii au însă rezerve, deoarece asta ar presupune foarte multe trupe.

Aproape toți sunt de acord că un gen de sprijin american este esențial. Forțele armate europene s-au bazat mult timp pe logistica superioară a SUA, transportul aerian și alte capacități militare.

SUA stabilesc regulile

Miercuri, la sediul NATO, Hegseth a început să descrie condițiile în care SUA ar putea fi de acord cu o forță care ar contribui la „garanții de securitate solide, pentru a se asigura că războiul nu va începe din nou”.

„Orice garanție de securitate trebuie să fie susținută de trupe europene și non-europene capabile”, a spus Hegseth în fața unei audiențe de aproape 50 de susținători occidentali ai Ucrainei. Dacă merg în Ucraina, a spus el, „ar trebui să fie dislocați ca parte a unei misiuni non-NATO”.

Putin a spus că a lansat invazia în parte din cauza extinderii teritoriului NATO aproape de granițele Rusiei și este puțin probabil să accepte vreo operațiune condusă de cea mai mare organizație militară din lume.

Aliații europeni care vor lua parte la misiune nu ar beneficia de garanția de securitate colectivă a NATO dacă ar fi atacați, a precizat Hegseth. El a subliniat că „nu vor fi trupe americane dislocate în Ucraina”.

El nu a detaliat însă ce rol ar putea juca SUA.

Din perspectiva Ucrainei, o operațiune exclusiv europeană nu ar funcționa. „Orice fel garanție de securitate ar fi imposibilă fără americani”, a avertizat joi ministrul ucrainean de externe Andri Sibiha.