Estul, copilul-problemă al Germaniei la 26 de ani de la reunificarea ţării

Fosta Germanie de Est este în continuare mai săracă decât cea de Vest, iar autorităţile nu se aşteaptă ca diferenţele să dispară prea curând. În zona de răsărit şi xenofobia rămâne o problemă.

La 26 de ani de la reunificarea Germaniei, diferenţele dintre Est şi Vest rămân vizibile, în ciuda faptului că în fosta Republică Democrată Germană condiţiile de viaţă s-au îmbunătăţit. Aceasta este una dintre concluziile raportului guvernamental anual privind „Starea unităţii germane“, publicat la sfârşitul lunii trecute.

Documentul relevă faptul că este nevoie în continuare de o politică specială pentru Germania de Est, care să ducă la o creştere economică sustenabilă în această zonă, astfel încât diferenţele dintre Vest şi Est să se estompeze pe cât de mult posibil. 

Dar nu numai chestiunile de această natură trebuie rezolvate. „Un pericol serios pentru dezvoltarea socială şi economică a noilor landuri este extremismul de dreapta“, a recunoscut Iris Gleicke, însărcinata Guvernului federal cu problemele Germaniei de Est, care a prezentat public raportul pe anul 2016, ce conţine 100 de pagini de informaţii şi analize privind situaţia economică, politică şi socială din fosta Republică Democrată Germană.

Mereu în umbra Vestului

„Ca şi înainte, puterea economică a Germaniei de Est rămâne clar în spatele Germaniei de Vest. În 2015, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost în Germania de Est cu 27,5 procente sub nivelul din vestul Germaniei“, a afirmat Gleicke, adăugând că, deocamdată, nu există indicii că aceste diferenţe ar putea dispărea în următorii ani.

Şi aceasta în ciuda faptului că un progres s-a înregistrat - dacă în 1991 produsul intern brut pe cap de locuitor din Germania de Est reprezenta 42,8% din nivelul celui din Vest, în 2015 această proporţie a ajuns la 72,5%. Deşi rata şomajului a scăzut, aceasta rămâne mai mare în Est în comparaţie cu Vestul - 9,2% faţă de 5,7%. Totodată, în Germania de Est salariul mediu brut este de 2.600 de euro, în timp ce în Vest este de 3.210 euro. 

Chiar şi aşa, „economia est-germană se situează acum aproape la nivelul mediu din Uniunea Europeană“, a precizat Iris Gleicke, adăugând că aceasta „este o performanţă nemaipomenită“. În plus, comentează publicaţia „Die Zeit“, trebuie luat în calcul şi faptul că în Est costurile vieţii sunt mai mici decât în Vest.

Totuşi, absenţa unor companii mari în Germania de Est îşi spune cuvântul. Aici, puterea inovativă este redusă. În opinia specialiştilor, care subliniază faptul că niciun concern nu şi-a stabilit cartierul general în Est, o soluţie pentru întărirea economiei ar consta în sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Pericolul extremismului 

În landurile federale din est (Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Brandenburg, Saxonia-Anhalt, Saxonia şi Turingia) extremismul de dreapta rămâne un pericol real pentru dezvoltarea societăţii, mai ales în contextul în care cei care se declară împotriva străinilor sunt mult mai vocali decât cei care nu au o asemenea atitudine.

„Marea majoritate a est-germanilor nu este xenofobă sau de extremă-dreapta. Dar mi-aş dori ca această majoritate să ia o poziţie mai puternică. (...) Societatea nu are voie să întoarcă privirea când oamenii sunt atacaţi sau când adăposturile pentru refugiaţi sunt incendiate“, a spus Gleicke.

Deşi încă de la începutul anilor ’90 xenofobia şi extremismul de dreapta s-au făcut simţite în Germania de Est, anul trecut, pe fondul sosirii în ţară a peste un million de refugiaţi, atacurile xenofobe s-au înmulţit considerabil, se arată în raport. Manifestaţiile violente ce au avut loc în 2015 în localităţile Heidenau şi Freital din Saxonia s-au transformat în simboluri pentru xenofobia în curs de solidificare.

Unii experţi pun această tendinţă pe seama chestiunilor de natură economică. O cercetare publicată în acest an de Universitatea de Leipzig (Saxonia) a evidenţiat faptul că atitudini xenofobe de tipul „străinii vin aici doar pentru a profita de statul nostru social“ sunt mai degrabă aprobate în Est decât în Vest (38,5% faţă de 30,4%).

Alţi sociologi sunt de părere că trebuie luat în calcul şi faptul că populaţia din Est a trecut prin schimbări majore într-o perioadă scurtă şi că mulţi îşi doresc stabilitate, fiind, din această cauză, reticenţi la schimbări. 

La rândul său, fostul preşedinte al Bundestagului Wolfgang Thierse a atras atenţia că diferenţele de atitudine în privinţa străinilor dintre Est şi Vest se pot explica şi prin faptul că populaţia care a trăit în Republica Democrată Germană nu a avut ocazia prea des să intre în contact cu străinii, notează „Der Spiegel“. Totuşi, a adăugat el, nu poate exista înţelegere pentru faptul că în Est numărul actelor violente de extremă-dreapta este de patru până la cinci ori mare decât în Vest.

Un vad bun pentru populiştii de dreapta

Cert este că Germania de Est, locul în care s-a născut, la Dresda, mişcarea islamofobă PEGIDA („Patriotische Europäer gegen die Islamisierung des Abendlandes“ – „Europenii patrioţi împotriva islamizării Occidentului“, în trad.), este un vad bun pentru populiştii de dreapta.

Formaţiunea antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD), aflată într-o continuă ascensiune de la izbucnirea crizei refugiaţilor, este percepută de est-germani „mai democratică“ decât de vest-germani.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Forsa pentru postul de televiziune RTL, 34% din populaţia din Germania de Est consideră AfD drept un partid normal democratic, în timp ce în Germania de Vest proporţia acestora este de numai 22%. 

În acest timp, cancelarul federal german, Angela Merkel, continuă să-şi apere politica uşilor deschise pe care o duce de mai bine de un an în privinţa refugiaţilor, atrăgându-le atenţia germanilor să nu uite lecţiile istoriei.

Sărbătoare la Dresda

Dresda, capitala landului Saxonia, va găzdui astăzi evenimentele prilejuite de sărbătoarea reunificării. Biserica Frauenkirche va găzdui o slujbă ecumenică, iar la celebrul teatru liric Semperoper va avea loc ceremonia principală. Printre oaspeţii de rang înalt care se vor afla la Dresda se numără preşedintele german, Joachim Gauck, cancelarul federal, Angela Merkel şi preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert.

În mod tradiţional, cu această ocazie se vor prezenta, din nou, toate cele 16 landuri federale. Atât din punct de vedere cultural, cât şi culinar, vizitatorii vor avea ce vedea şi gusta.

Pentru a asigura ordinea, peste 2000 de poliţişti se vor afla în stare de alertă. În jurul zonei de festivitate au fost amplasate obstacole de beton, pentru a preveni posibile atacuri cu autovehicule, după modelul atentatului de la Nisa, petrecut chiar de ziua naţională a Franţei. Primarul Dresdei, Dirk Hilbert, le-a cerut localnicilor şi vizitatorilor să se bucure paşnic şi fără teamă de această sărbătoare. 

În acest timp, mişcarea Pegida a anunţat că nu renunţă la obişnuitul marş de luni.