După inundaţiile catastrofale, Veneţia vrea să-şi obţină autonomia

Nivelurile în creştere ale mării afectează fundaţiile lagunei Veneţia. Vasele imense de croazieră eclipsează linia orizontului  şi mii de turişti inundă aleile înguste ale oraşului.

Şi mareea istorică de la începutul lunii trecute – cea mai gravă din ultimii 53 de ani –  a scufundat patru cincimi din oraş şi a dus la daune estimate de sute de milioane de euro.

În timp ce locuitorii asediaţi ai oraşului curăţă resturile şi estimează amploarea distrugerilor, mulţi văd o soluţie în votul din această duminică – când vor decide în cadrul unui referendum dacă Veneţia ar trebui să se despartă de centrul industrial Mestre de pe uscat.

„Cu propriul nostru consiliu putem să fim pilonul oraşului nostru, cu propriul nostru primar care împărtăşeşte bucuria şi lacrimile acestui loc unic”, a spus Marco Gasparinetti, un activist pentru autonomie care face parte din asociaţia de locatari Gruppo 25 Aprilie. 

Nu este prima dată când Veneţia încearcă să rupă legăturile cu Mestre. Cele două municipalităţi sunt conectate de un pod şi împart un singur primar şi consiliu local încă din 1926. 

Votul din acest weekend va marca a cincea oară în ultimii 40 de ani când Veneţia organizează un referendum pentru autonomie. Ultima tentativă, în 2003, nu a obţinut suficiente voturi pentru a ajunge la pragul de 50 la sută necesar pentru a valida rezultatele.

Autonomia i-ar putea permite Veneţiei să folosească stimulente fiscale pentru a atrage şi a reţine locuitori şi afaceri. De cealaltă parte a podului, sunt mulţi din Mestre care sunt în favoarea acestei separări. Aceştia consideră că nevoile lor au căzut pe plan secund şi în La Serenissima se duc cei mai mulţi bani şi cele mai multe resurse ale Consiliului.

„Mestre întotdeauna este pe locul doi”, a spus Debora Esposti, care face parte din MuoverSI, un grup de campanie în favoarea separării.