Dreapta radicală catolică vrea să „recucerească” Vaticanul. Bătălia pentru următorul papă
0Odată cu revenirea lui Donald Trump în Casa Albă, influența conservatorismului radical american pare să-și caute ecou până în inima Romei, acolo unde, pe 7 mai, cardinalii intră în conclav pentru a-l alege pe succesorul Papei Francisc. Miza: direcția pe care o va urma Biserica Catolică într-o lume tot mai fragmentată.
În spatele ușilor închise ale Vaticanului, tensiunile ating cote fără precedent. În vreme ce Biserica se pregătește să își aleagă un nou lider spiritual, o serie de grupuri catolice ultra-conservatoare, în special din Statele Unite, se mobilizează pentru a înclina balanța spre un papă „tradiționalist”, care să întoarcă spatele reformelor inițiate de Francisc.
Potrivit publicației Politico, o coaliție bine organizată de influenceri, fundații religioase și donatori conservatori a pus în mișcare o campanie fără menajamente împotriva candidaților considerați „progresiști”. Metodele nu ocolesc discreditarea, dosare de tip „opposition research” și presiuni indirecte asupra cardinalilor votanți.
Obiectivul: un papă al „valorilor familiale”
Una dintre vocile vizibile ale acestei mișcări este prințesa Gloria von Thurn und Taxis, figură marcantă a catolicismului tradiționalist german, care își exprimă deschis speranța că viitorul papă va „pune pe primul loc viața, familia, nu migrația și clima”. În același registru, episcopul Athanasius Schneider din Kazahstan consideră valurile de refugiați o „invazie islamică planificată”, iar cardinalul american Raymond Burke, apropiat de Trump, susține un discurs aproape identic cu cel al dreptei radicale americane.
În spatele lor, organizații precum Napa Institute, Sophia Institute Press sau rețeaua media EWTN sprijină financiar și mediatic o ideologie care amestecă doctrina catolică, naționalismul și opoziția față de secularism. Un exemplu este Red Hat Report, proiect ce a analizat cu foști agenți FBI „profilurile” cardinalilor – cu accent pe poziționările doctrinare și reacțiile la criza abuzurilor sexuale.
Ținta predilectă a acestor atacuri este cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului și favorit pentru scaunul papal. Într-un document intern, el era descris drept „o rușine pentru Biserică”.
Război rece între aripile Bisericii
Contextul financiar fragil al Vaticanului, marcat de un deficit de 83 de milioane de euro, poate amplifica influența donatorilor externi, susțin surse citate de jurnaliștii americani. În paralel, campania conservatoare s-a mutat și online, cu o avalanșă de bloguri, postări și videoclipuri virale menite să influențeze opinia publică catolică și, indirect, pe cardinalii electori.
Un exemplu recent: un clip video în care cardinalul Luis Antonio Tagle, văzut drept un posibil succesor al lui Francisc, cântă piesa „Imagine” de John Lennon. Conținutul a fost preluat și amplificat de site-ul LifeSiteNews, care a acuzat „o concesie rușinoasă față de ateism”.
„Nu au cifrele pentru a impune un papă din rândul lor, dar încearcă să creeze o atmosferă de intimidare”, explică jurnalistul Marco Politi, veteran în relatările despre Vatican. „E o luptă psihologică, un semnal: nu aveți voie să alegeți un Francisc al II-lea.”
Șansele reale ale taberei conservatoare
În mod paradoxal, deși susținătorii conservatorismului religios acuză liberalismul liderilor ecleziastici, cifrele arată că 80% dintre cardinalii votanți au fost numiți chiar de Papa Francisc. Prin urmare, strategia lor se axează mai degrabă pe blocarea candidaților progresiști decât pe impunerea propriilor favoriți.
Fără o figură centrală care să coaguleze curentul, cum era cardinalul australian George Pell înainte de moartea sa în 2020, aripa dură pare lipsită de coordonare. „Nici nu pot forma o minoritate de blocaj”, spune Benjamin Harnwell, corespondent al emisiunii lui Steve Bannon în Italia. „Este un conclav care, din punctul lor de vedere, nici nu mai este catolic.”
Conclavul și necunoscutele sale
Cardinalii vor intra în conclav pe 7 mai, iar odată ce ușile Capelei Sixtine se închid, influențele externe sunt, teoretic, excluse. Însă în culisele generale, temerile persistă: „Este greu de spus ce se va întâmpla acolo. Acești cardinali nu se cunosc între ei, își testează încă limitele și prioritățile”, a declarat un ambasador al Vaticanului sub protecția anonimatului.
Până atunci, un lucru este clar: confruntarea dintre reformismul post-Francisc și valul conservator susținut de dreapta globală abia a început. Iar Roma, din nou, este epicentrul unei bătălii care depășește cu mult granițele Bisericii.
Se încarcă comentariile...
