Exclusiv Cum va schimba Trump Europa? „În 4 până la 5 ani, valul trumpist care bântuie peste tot își va reduce intensitatea”| ANALIZA

Ce efecte va avea asupra Europei în următorii anii valul de trumpism și de național-populism care bântuie prin tot vechiul continent? Este întrebarea la care a răspuns profesorul Sergiu Mișcoiu, analist politic care a studiat mişcările şi discursurile radicale.

Amenințările lui Donald Trump au reabilitat imaginea UE în rândul europenilor. FOTO: AFP

Utimul eurobarometru ne arată, în toate țările europene, cel mai ridicat nivel de sprijin pentru UE de când se efectuează astfel de măsurători: 70% dintre români și 74% dintre europeni consideră că țara lor beneficiază net de pe urma apartenenței la Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, atunci când cetățenii europeni votează, lucrurile par a fi diferite. Mișcările și partidele extremiste au obținut, peste tot în Europa, scoruri record în ultima perioadă, din Franța și Germania, în Olanda și Austria, și până în România. De asemenea, la alegerile europarlamentare, partidele extremiste au obținut rezultate istorice.

Pandemia, războiul din Ucraina și problemele economice cu care se confruntă Europa au alimentat nemulțumirile oamenilor și neîncrederea în autorități, iar în acest context mișcările extremiste au câștigat din ce în ce mai mulți susținători.

Revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump și mesajele pro partide extremiste din partea unor lideri influenți din jurul președintelui SUA contribuie, de asemenea, la creșterea puterii acestor mișcări.

Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, și-a dedicat o mare parte a activității analizei mişcărilor şi discursurilor radicale. În contextul în care a participat recent la o conferință la Bruxelles în care s-au analizat scenarii despre viitorul confruntărilor sociale în Europa, profesorul a explicat pentru „Adevărul” la ce putem să ne așteptăm în continuare în ceea ce privește mișcările și partidele extremiste.

Cel mai verosimil scenariu în opinia lui Mișcoiu

„A fost o conferință interesantă, fiindcă a constat în mare parte nu în expuneri, ci în lucru pe scenarii împreună cu specialiști din mai multe părți ale lumii, nu doar din Europa. S-au conturat mai multe scenarii pentru viitorul confruntărilor sociale din Europa la orizontul anilor 2040”, a susținut cercetătorul.

Cel mai verosimil scenariu, spune profesorul, „este și cel mai puțin spectaculos, dar cel care continuă tendința actuală, și anume continuarea creșterii polarizării, creșterea conflictelor sociale manifestate inclusiv prin violență publică, însă fără escaladare spectaculoasă, fără o confruntare directă între diverse categorii sociopolitice, fără o înfruntare absolută”.

Acest scenariu estimează că după încă 4 până la 5 ani, valul trumpist și noul național-populism care bântuie peste tot, ar ajunge să-ți reducă intensitatea. „Nu va dispărea, ci va rămâne destul de important, dar va scădea ca intensitate, ceea ce n-ar putea să genereze o escaladare a confruntării, ci mai degrabă o menținere a acesteia la un nivel controlabil”, spune expertul.

Consecința pozitivă a amenințărilor lui Trump

Deciziile administrației Trump în ceea ce privește Europa a avut și un alt efect interesant: reabilitarea imaginii Uniunii Europene, care devine elementul de stabilitate într-o lume în schimbare care riscă să pună în pericol securitatea și bunăstarea europenilor.

„Este o consecință pozitivă a crizei actuale. Aceasta este legată de valul acesta de aderență la un proiect comun european. Nu este neapărat același proiect european, este mai degrabă o proiectare comună a unei identități protectoare și aceasta va oferi o marjă de manevră mai ridicată liderilor europeni. Spun liderilor europeni și nu Uniunii Europene, pentru că, din păcate, mecanismele instituționale în Uniunea Europeană, bazate în mare parte pe unanimism, suferă de existența unor persoane care conduc diverse state, care pot la orice moment să mineze proiectul respectiv, să opună un veto față de deciziile care pot fi luate”, explică profesorul.

Există un val de încredere și o proiectare pozitivă în dinamica aceasta a Europei de a-și consolida o cale proprie față de celelalte sfere de influență geopolitică.

„În momentul actual a trebuit să fie folosită această atitudine pozitivă pentru a împinge înainte inclusiv proiectul european și pentru a depăși, de exemplu, inclusiv aceste crispări legate de votul unanim pentru modificarea tratatelo. Ar trebui să există un elan mai concentrat pe reforme în aparatul instituțional european, tocmai pentru a face ca Europa să poată lua decizii în viitor într-o manieră mult mai suplă, venind în așteptarea ceea ce își doresc cetățenii statelor membre”, explică Mișcoiu.

Mai multă Uniune Europeană

Mișcoiu susține că vom avea în diverse domenii o integrare europeană, cel puțin parțial, mai accelerată.

„E clar, de exemplu, că în domeniul apărării  - unde integrarea era redusă - vom avea o integrare mai puternică. Dar domeniul acesta al apărării nu vine singur, va trebui să vină împreună cu diverse tipuri de industrii conexe, de alte elemente legate de politica externă, de decizii, inclusiv de sisteme sociopolitice, care, inevitabil, se vor integra la rândul lor. Deci, per ansamblu, va crește gradul de integrare dacă aceste politici de apărare comune vor fi operaționalizate. În mod direct sau indirect, acest grad nu poate decât să crească în faza următoare”, a mai spus profesorul.

Extremiștii ajunși în Parlamentul European își modifică discursul

Întrebat despre evoluția partidelor extremiste după intrarea în Parlamentul European, Mișcoiu a susținut:

„Sunt diverse traecte ale partidelor ajunse în Parlamentul European. O parte a partidelor care la origini erau antieuropene sau eurosceptice s-au scindat, de aceea avem de fapt trei grupuri cu grade de euroscepticism diferite în Parlamentul European.”

Cea mai mare parte a parlamentarilor europeni provenind la aceste partide sunt mai puțin radicali decât erau înainte de a fi europarlamentari, spune el.

„Și acest lucru se explică desigur prin socializarea în interiorul Parlamentului European, faptul că trebuie să colaboreze cu diverși parlamentari din alte partide, să creeze majorități ocazionale pentru diverse proiecte care nu aveau nimic de a face de multe ori cu chestiuni acestea legate de suveranitate sau identitate care îi preocupă în mod special”, detaliază profesorul. 

În plus, apare și o abordare mai pragmatică.

„Mulți europarlamentari români, și nu doar români, se simt bine atunci când au salariile de la Parlamentul European, marja de manevră pe care ți-o dă statutul europarlamentar și nu-și doresc să piardă acest statut, adică realizează prin propria lor experiență beneficiile integrării europene”, explică profesorul.

De aceea, da, discursul multora dintre aceștia se relativizează. „Asta nu înseamnă că el va merge vreodată în direcția susținerii unor proiecte confederaliste în Europa. Însă, de multe ori nu vor opune atâta rezistență cât se laudă că opun”, susține Mișcoiu.

Astfel, avem de multe ori la partidele de acest gen două discursuri: un discurs și un comportament în Parlamentul European, destinat creșterii influenței în interiorul Parlamentului și menținerea reprezentării la un nivel înalt acolo, acest discurs este mai domol. „Apoi, avem un discurs pentru electoratul intern, în care sunt spuse vrute și nevrute despre Europa pentru a capitaliza și a fi votați în alegeri naționale, dar și în alegerii europene. Acest dublu joc duce de multe ori la relativizarea violenței anti-europene a europarlamentarilor din aceste partide”, concluzionează MIșcoiu.