Exclusiv „Suntem sclavii/iobagii Europei”. Ce ne dă de fapt UE? Economist: „Este cea mai mare sumă intrată în România”

În România au intrat, zilnic, 10 milioane de euro, fonduri europene din momentul aderării la UE. Economistul Adrian Negrescu explică ce a însemnat aderarea la UE și cine sunt vinovații pentru efectele negative pe care politicienii le pun pe seama Uniunii Europene.

UE a însemnat 10 milioane de euro pentru România în fiecare zi din ultimii 18 ani. FOTO: freepick

Într-un interviu dat, zilele trecute, controversatului jurnalist James Freeman, Călin Georgescu folosește retorica lui Vladimir Putin și spune că România este sclava UE.

„Influența Bruxelles-ului este uriașă, absolut uriașă. Nu există nicio îndoială. Puterea politică din România are o relație foarte puternică cu cu Bruxelles-ul. Cu alte cuvinte, nu suntem liberi. Deoarece în momentul în care ai această influență înseamnă că nu ești nimic, ești doar un sclav al cuiva. Asta este un fel de sclavie pe care statul român îl pune pe masa Bruxelles-ului. Și desigur, nu este este bine, dar este o situație dramatică pentru viitor”, a declarat Călin Georgescu în interviu.

Discursul „românii sclavii Europei” nu este nou. În 2023, Marcel Ciolacu se angaja, în programul de guvernare, că românii nu vor mai fi „sclavii moderni” ai Europei, promițând creșteri de salarii și pensii, la pachet cu o viziune orientată către capitalul autohton, investiții în educație și sănătate, și stoparea creșterii prețurilor.

Nici AUR nu a scăpat ocazia să critice Europa. Liderii partidului susțin că de fapt „suntem iobagi” și că „nu producem nimic modern”.

Aceste discursuri influențează și percepția oamenilor cu privire la UE.

Ultimul Eurobarometru (101 din 2024) arată că doar 62% dintre români se declarau în 2024 pe deplin mulțumiți de viețile lor, în timp ce 38% s-au declarat total nemulțumiți, cea mai înaltă rată din statele UE.

Datele Eurobarometrului confirmă faptul că nemulțumirea cetățenilor se corelează cu opinii critice față de UE. Aproape 2/3 dintre românii care au o părere proastă despre Uniunea Europeană se declară profund nemulțumiți de viețile lor.

10 milioane de euro pe zi în ultimii 18 ani

Circa 10 milioane de euro pe zi, bani europeni, au intrat în România de la momentul aderării, în urmă cu 18 ani.

România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro în ce privește sumele primite de la bugetul UE (fonduri nerambursabile), după ce, în prima lună a acestui an, statul a încasat fonduri UE de 1,37 miliarde de euro, relevă datele analizate de Profit.ro.

Impactul investițiilor susținute de fonduri europene este vizibil în toate domeniile. Astfel, „aproape 900 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii, peste 3 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare, peste 100.000 companii au primit ajutor sub formă de granturi. Au fost renovate, extinse sau echipate mii de unități de învățământ și spitale, s-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi", a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, pentru sursa citată.

De la momentul aderării, România a primit 100,65 de miliarde euro, conform celor mai recente date disponibile, de la final de ianuarie 2025. România a contribuit la bugetul UE cu 32,87 de miliarde euro, astfel că are un beneficiu net de 67,78 de miliarde euro. Dacă calculăm cei 18 ani de la aderare, suma aceasta înseamnă circa 10 milioane de euro pe zi, beneficiu net pe care l-a avut România în urma aderării la UE.

Negrescu: „cea mai mare sumă care a intrat în țară în toată istoria noastră”

Economistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” ce a însemnat UE pentru România și de ce politicienii au tendința de a da vina pe Uniunea Europeană pentru problemele țării.

„România a primit de când se află în Uniunea Europeană aproape 100 de miliarde de euro. Este cea mai mare sumă intrată în România și care a vizat dezvoltarea țării în toată istoria noastră. Rămâne doar să ne uităm în stânga și în dreapta noastră, să vedem cum s-au dezvoltat pe fonduri europene infrastructura, cum s-a dezvoltat viața noastră de zi cu zi”, a explicat specialistul.

Faptul că suntem în Europa ne asigură și atragerea unor investitori străini: „Dovadă este faptul că aceștia au dus în țară investiții de circa 150 de miliarde de euro în diverse activități, de la industria alimentară, la producția de mașini, la tot ceea ce definește în momentul de față economia românească. Dacă n-am fi fost în Uniunea Europeană, cu siguranță n-am fi avut acest nivel de investiții străine, acest aflux de bani europeni și investiții ale unor companii private care au rescris modul în care se desfășoară viața noastră de zi cu zi”.

Există și anumite părți negative, dacă ar fi să analizăm în critică această afirmație? Negrescu crede că „apartenența la Uniunea Europeană ne oferă practic un set de valori din perspectiva modului în care ar trebui să ne guvernăm, măcar din punct de vedere administrativ și economic. Nu este absolut necesar să luăm de bune toate regulile Uniunii Europene, le putem negocia și cred că aici a fost marea problemă în ultimii ani, faptul că politicienii noștri, oamenii aflați la putere, n-au știut să explice public și să negocieze cu Bruxelles-ul toate prevederile legate de acordurile de mediu, de modul în care am tratat zona de energie, de modul în care am subvenționat agricultura și am stimulat afacerile din această țară”.

„Efectele negative sunt opera politicienilor români”

Efectele negative pe care le vedem în momentul de față în economie sunt, spune economistul, „opera” politicienilor români. Bruxelles-ul nu are legătură cu aceste efecte negative. „Sunt opera unor pseudo-specialiști în domeniul economic care au guvernat în ultimii 10-15 ani și care au dus, din păcate, România la cea mai mare datorie publică din istorie și într-o situație de deficit bugetar fără precedent în vremea modernă. Nu are nicio legătură cu Europa, nu are nicio legătură cu regulile și angajamentele pe care noi le-am asumat în fața Bruxelles-ului.”

Bruxelles-ul a devenit vinovatul de serviciu pentru toate eșecurile României cauzate de ineficiența unui aparat administrativ insuficient modernizat, din lipsa unui management performant la nivelul statului și mai ales al companiilor publice, arată economistul. „De aici apare și această percepție negativă față de UE”, conchide el.

Întrebat de ce crede că sunt tentați politicienii să dea vina pe Europa pentru problemele țării, Negrescu a susținut: „Când nu ai argumente și nu poți să justifici concret, prin studii de impact, prin date oficiale, efectele măsurilor pe care le propui, cauți un vinovat, dai vina pe altcineva. Este o reminiscență a anilor 90, când ne aducem aminte de faptul că FMI era principalul vinovat pentru tot ce se întâmpla din punct de vedere economic, social în țara noastră. Întotdeauna politicienii au căutat țapi ispășitori atunci când nu au reușit să ofere explicații pentru efectele de cele mai multe ori negative ale măsurilor pe care le propun”.