Cum s-a pregătit Regatul Unit pentru pandemia COVID-19: navă-morgă pe Tamisa, hangar mortuar în Birmingham. Ce se întâmplă în restul ţărilor europene

Autorităţile britanice s-au pregătit pentru cele mai negre scenarii privind Pandemia Coivd-19. Un alt plan implica ancorarea unei nave pe Tamisa în care să fie încărcate containere cu trupuri, a declarat pentru The Guardian un înalt oficial . În alte state europene se extind restricţiile în faţa creşterii numărului infectărilor şi al deceselor.

La Birmingham, s-au făcut planuri pentru un centru mortuar într-un hangar din aeroportul, în Glasgow a fost pregătit un depozit din zona industrială, iar la Cardiff, guvernul galez căuta un spaţiu pentru 20.000 de morţi.

Planurile pregătite în prealabil pentru gestionarea pandemiilor, calamităţilor naturale şi atacurilor teroriste arată că Londra avea 3.500 de spaţii mortuare. S-a pregătit pentru virus cu încă 12.000 de spaţii mortuare. Dacă cimitirele nu ar fi putut face faţă, corpurile ar fi fost îngheţate în aşteptarea unei soluţii finale.

Au fost momente extrem de tensionate, când sacii pentru cadavre s-au epuizat, preţul lor a crescut de zece ori, iar Armata a trebuit să renunţe la cei pe care îi avea de rezervă, pentru număr mare de victime în cazul unor conflicte armate.

Oficialii au spus că s-au luptat cu dificultăţi neprevăzute, cum ar fi trupuri ale unor persoane din comunitatea ortodoxă greacă ale căror familii doreau ca acestea să fie îngropate în Grecia. Acest lucru nu a fost posibil, deoarece zborurile au fost anulate.

În aprilie, sute de morminte au fost săpate în estul Londrei, în cimitirul musulman Eternal Gardens, ca răspuns la ratele ridicate de deces şi la obiceiul religios musulman de a îngropa cadavre în termen de 24 de ore.

S-au derulat scene şocante, însă au fost gestionate înmormântările şi incinerările. Nu a fost nevoie nici de depozitul pentru decedaţi, nici de nava de pe Tamisa, chiar dacă numărul de decese a crescut cu peste 19% faţă de media deceniului anterior.

Acum, însă, autorităţile trebuie să se pregătească pentru o nouă perioadă în care se aşteaptă o creştere a numărului de decese.

O morgă temporară pentru 672 de trupuri este pregătită la crematoriul Breakspear din nordul Londrei, în timp ce în Kent, Surrey şi Lincolnshire au început să se depoziteze cadavre în corturi pentru a fi creat spaţiu în morgile aglomerate ale spitalelor. În noiembrie, consiliul Lancashire a ridicat o unitate de depozitare temporară pentru 210 corpuri într-o zonă de afaceri, dar încă nu a fost utilizată. În Birmingham, unde cimitirul Handsworth s-a umplut după primul val de decese provocate de coronavirus, iar loturile musulmane se epuizează cel mai repede, înmormântările sunt redirecţionate către noi cimitire deschise la marginea oraşului.

Marea Britanie, unde noua tulpină mai contagioasă a coronavirusului SARS-CoV-2 a provocat o creştere puternică a numărului cazurilor de COVID-19, a spitalizărilor şi deceselor, are sistemul sanitar copleşit de valul de internări, spitalele fiind în plus nevoite să improvizeze morgi de urgenţă pentru pacienţii ucişi de COVID-19, iar un nou record de decese, de 1.564, a fost înregistrat miercuri. Începând de luni, 18 ianuarie, este obligatoriu un test COVID-19 negativ la intrarea în ţară, măsură de precauţie luată de guvernul de la Londra pentru a evita importarea şi a altor mutaţii ale coronavirusului, precum cele din Africa de Sud sau Brazilia.

Premierul Boris Johnson a anunţat că peste 32.000 de pacienţi COVID-19 sunt internaţi în prezent, cu circa 70% mai mulţi faţă de vârful din aprilie, el avertizând că există un mare risc ca secţiile de terapie intensivă să ajungă la saturaţie.

Şeful executivului a avertizat şi asupra unei alte noi tulpini de coronavirus, descoperită în Brazilia, după cele din Marea Britanie şi Africa de Sud. ''Suntem îngrijoraţi de noua variantă braziliană (a coronavirusului). Am luat deja măsuri severe pentru a proteja această ţară de noile infecţii venite din străinătate'', a spus Johnson, adăugând că încă nu este clar dacă vaccinurile deja aprobate în Marea Britanie (Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca/Oxford) au efect şi asupra mutaţiei braziliene a coronavirusului.

Numărul noilor cazuri de COVID-19 confirmate în Marea Britanie a fost miercuri de 47.525, mai multe faţă de cele 45.533 înregistrate în ziua precedentă, dar sub recordul de 68.053 consemnat de asemenea pe 8 ianuarie, ceea ce sugerează că măsurile stricte de lockdown instituite după apariţia noii variante de SARS-CoV-2 încep să-şi facă efectul.

În speranţa unei relaxări progresive a acestui lockdown, guvernul de la Londra a lansat un program ambiţios de vaccinare masivă, cu obiectivul ca aproximativ 15 milioane de persoane să fie imunizate împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii februarie, numărul celor vaccinaţi până miercuri fiind de peste 2,6 milioane.

Se extind restricţiile în Europa în faţa creşterii numărului infectărilor şi al deceselor

Cifrele noilor infectări şi ale deceselor asociate COVID-19 în Europa înregistrează noi maxime, cum este cazul Germaniei, care joi a anunţat un nou record de decese, motiv pentru care unele ţări impun noi restricţii antiepidemice sau le prelungesc pe cele deja adoptate, relatează agenţia EFE.

Germania a înregistrat în ultimele 24 de ore 1.244 de decese asociate COVID-19, număr ce depăşeşte ultimul record, de 1.188 consemnat vinerea trecută, în timp ce numărul noilor cazuri de infectare este de 25.164. Recordul de infectări a fost raportat pe 18 decembrie, cu 33.777 de cazuri. Numărul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19 în această ţară cu circa 83 de milioane de locuitori era joi de 758.093.

Directorul institutului german de boli infecţioase Robert Koch (RKI), Lothar Wieler, şi-a manifestat îngrijorarea faţă de noile tulpini de coronavirus detectate în Marea Britanie, Africa de Sud şi Brazilia, dar a apreciat că pandemia poate fi adusă sub control până la finele acestui an, cu condiţia însă ca un număr suficient de cetăţeni să fie dispuşi să se vaccineze.

Italia a anunţat 507 decese zilnice în ultima raportare, depăşind pragul de 80.000 de decese asociate COVID-19, şi 15.774 de noi infectări. Guvernul de la Roma a prelungit miercuri seară starea de urgenţă până pe 30 aprilie, unele restricţii fiind înăsprite. Este menţinută interdicţia de circulaţie între orele 22:00 şi 05:00, rămân închise şcolile, cinematografele, piscinele, iar barurile şi restaurantele pot fi deschise cel mult până la ora 18:00.

În Irlanda mai mult de jumătate din noile cazuri de COVID-19 confirmate sunt cu tulpina britanică, ce a provocat şi în această ţară o creştere a numărului cazurilor de infectare. Guvernul de la Dublin a estimat că până la sfârşitul lunii septembrie circa 80% din populaţia irlandeză va fi vaccinată.

O tendinţă ascendentă a infectărilor există şi în Franţa, deşi nu se observă o explozie a noilor infectări, cu 23.852 de noi cazuri anunţate miercuri şi 232 de noi decese. Cu toate acestea, guvernul de la Paris nu are în vedere un nou lockdown, dar este aşteptat să anunţe joi noi restricţii sociale. A fost conceput şi un plan pentru testarea lunară pentru COVID-19 a cel puţin un milion de elevi şi profesori, în contextul îngrijorărilor provocate de mutaţia britanică a coronavirusului, care, pe lângă faptul că este mai contagioasă, infectează de asemenea în măsură mai mare copiii faţă de variantele coronavirusului cunoscute anterior.

Începând de vineri, Portugalia reintră în lockdown pentru cel puţin o lună, ca urmare a creşterii exponenţiale a cazurilor pozitive de COVID-19 şi deceselor, joi fiind a şasea zi consecutiv când s-au înregistrat peste o sută de decese. Această ţară cu peste 10 milioane de locuitori are în prezent 116.328 de cazuri de COVID-19 active, care pun o mare presiune pe spitale, unde sunt internaţi 4.240 de bolnavi infectaţi cu coronavirus, dintre care 596 la ATI. Autorităţile au dispus amânarea tuturor intervenţiilor chirurgicale care nu sunt urgente. Şcolile rămân însă deschise.

Austria se află în continuare în lockdown, cu sectorul HoReCa închis până cel puţin până pe 24 ianuarie. Şcolile vor fi redeschise pe 25 ianuarie, dar cu unele limitări. În pofida restricţiilor, miercuri au fost raportate circa 2.000 de infectări şi 49 de decese.

În Rusia, primarul capitalei Moscova, Serghei Sobianin, a dispus joi redeschiderea şcolilor începând de luni, dar menţinerea încă cel puţin o săptămână a restricţiilor antiepidemice. El a susţinut că vacanţa de sărbători a diminuat numărul infectărilor, dar este contrazis de statisticile oficiale, care pentru joi au dat 5.893 de noi cazuri de COVID-19 la Moscova, cel mai ridicat bilanţ după 1 ianuarie, şi 24.763 pe ansamblul Rusiei, în timp ce progresează campania de vaccinare. 

Turcia vrea dialog cu SUA, dar nu ştie cum să rezolve problema achiziţiei sistemului rusesc S-400 

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a afirmat joi că ar fi 'foarte problematic' pentru Ankara să revină asupra deciziei de a achiziţiona sistemul rusesc de apărare antirachetă S-400, el exprimându-şi însă speranţa că disputa cu Statele Unite pe acest subiect ar putea fi rezolvată prin dialog, transmite Reuters.

Akar a mai reiterat că Turcia se află în discuţii cu Rusia în ce priveşte obţinerea unui al doilea lot al sistemelor de apărare S-400.

SUA au impus luna trecută sancţiuni împotriva Directoratului turc al Industriei de Apărare (SSB), a şefului acestuia, Ismail Demir, şi a altor trei angajaţi, în urma acestei achiziţii.

'Este o situaţie foarte problematică să te întorci din punctul în care am ajuns noi. Invităm (Statele Unite) să se distanţeze de limbajul ameninţător cum sunt sancţiunile', le-a spus ministrul jurnaliştilor la Ankara.

'Dorim soluţionarea problemelor prin dialog. Dacă partea americană doreşte o soluţie, o soluţie ar putea fi găsită prin discuţii la nivel tehnic', a adăugat Akar.

Sancţiunile au fost impus într-un moment tensionat în relaţia complexă dintre Ankara şi Washington.

Preşedintele ales al SUA, Joe Biden, care îşi va intra în funcţie la 20 ianuarie, a criticat în trecut politicile preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Turcia şi-a apărat decizia de achiziţie a sistemului rusesc S-400 prin faptul că nu a putut procura sisteme de apărare aeriană de la niciun aliat din NATO în termeni satisfăcători.

Washingtonul afirmă că S-400 constituie o ameninţare pentru avioanele sale de luptă F-35 şi pentru sistemele mai largi de apărare ale NATO. Turcia respinge aceste afirmaţii şi spune că S-400 nu vor fi integrate în sistemele NATO.