Cum exploatează Kremlinul protestele fermierilor europeni
0Pe 26 februarie, liderii europeni s-au întâlnit la Paris pentru a-și manifesta unitatea și solidaritatea față de Ucraina. A fost un act binevenit de reasigurare într-un moment în care politicienii UE depun eforturi pentru a jongla între continuarea sprijinului pentru această țară atacată de Rusia și soluționarea problemelor interne, cum ar fi mai ales protestele fermierilor.
Aceste proteste, organizate în mai multe state din Uniunea Europeană (UE), au fost exploatate intens de Kremlin în scopuri de dezinformare, în condițiile în care Vladimir Putin caută să divizeze și să submineze sprijinul acordat de europeni Ucrainei pentru a se apăra de agresiunea militară rusă.
În ultimele săptămâni, conturile pro-ruse de pe rețelele de socializare au distribuit un videoclip sofisticat, dar total fals, pretinzând că îi arată pe fermierii francezi în timp ce împrăștie bălegar în fața Ambasadei Ucrainei de la Paris. Într-un alt incident, petrecut recent la Praga, un protest al fermierilor a fost deturnat de activiști pro-ruși zgomotoși, ceea ce l-a determinat pe unul dintre organizatori să denunțe faptul că demonstrația a fost „furată”.
Pe scurt, protestele fermierilor europeni se dovedesc a fi un teren fertil pentru propagandiștii Kremlinului, care încearcă în mod insistent să le amplifice - în unele cazuri chiar să le deturneze - atât în detrimentul factorilor europeni de decizie, cât și în detrimentul fermierilor. A venit timpul să începem să fim atenți la astfel de acțiuni, relatează POLITICO.
Încercarea regimului de la Moscova de a deturna o gamă variată de mișcări de protest în propriile sale scopuri de propagandă nu ar trebui să fie o surpriză - acesta este un modus operandi testat în timp de Kremlin. Deși Kremlinul nu a fost direct în spatele izbucnirii vreunor proteste de amploare din Occident, cum ar fi cel al Black Lives Matter în Statele Unite sau cel al vestelor galbene în Franța, a căutat să le agite în mod malițios prin intermediul rețelelor sale obscure de pe rețelele de socializare. Același lucru se întâmplă acum în cazul protestelor fermierilor.
Evident, jocurile obscure ale regimului de la Moscova nu anulează legitimitatea nemulțumirile fermierilor. Cu toate acestea, este esențial să înțelegem cum învârte Kremlinul aceste evenimente în propriile scopuri politice.
Obiectivele Kremlinului
Indiferent de cauzele protestelor, primul obiectiv al Kremlinului este întotdeauna același: provocarea de tulburări pentru a răspândi anxietatea și discordia și a submina coeziunea națională. Distragerea atenției și, prin urmare, slăbirea guvernelor occidentale în acest mod servește unui scop dublu al Kremlinului: de a scădea rezistența în fața amenințărilor sale și de a întări în același timp partidele extremiste, care sunt în general mai complezente cu Rusia.
În cazul protestelor fermierilor, obiectivul imediat al Kremlinului este să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina prin accentuarea excesivă a anumitor probleme de nișă, cum ar fi importurile de produse agricole ucrainene.
După ce Uniunea Europeană a eliminat taxele vamale pentru anumite mărfuri ucrainene în solidaritate cu țara sfâșiată de agresiunea militară lansată de Vladimir Putin la 24 februarie 2022, fermierii europeni au început să se plângă de anumite dificultăți, iar unele grupuri franceze au luat la țintă îndeosebi principalul producător de carne din Ucraina, MHP. Însă importurile de carne de pui din Ucraina au avut un impact practic redus asupra fermierilor francezi, mai ales că reprezintă mai puțin de 1 la sută din totalul importurilor de pe piața franceză. Într-adevăr, importurile de carne de pui din Ucraina iau din cota de piață a unor producători-exportatori din țări terțe, dar nu de la fermierii europeni (93 la sută din carnea de pui importată în Franța provine din statele membre UE).
Totuși, având în vedere rolul MHP în apărarea „soft” a Ucrainei, este posibil ca atacurile asupra acestui conglomerat să nu fie o coincidență. La începutul războiului și pe tot parcursul anului 2022, MHP a fost cel mai mare furnizor de alimente pentru armata ucraineană. De asemenea, a cheltuit 20 de milioane de euro pentru a sprijini familiile numeroșilor săi angajați care luptă în tranșee de la începutul războiului. Și, ca atare, compania a devenit unul dintre numeroșii furnizori de sprijin atât fizic, cât și psihologic pentru rezistența Ucrainei.
Deci, firește, Moscova are un interes imens să amplifice preocupările fermierilor cu privire la Ucraina, îngropând faptele reale sub un val de dezinformare.
Temeri nejustificate
Zarva din jurul puilor face parte dintr-un cadru mai larg de contestare a produselor agricole ucrainene. Fermierii din Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria au făcut un lobby agresiv pe lângă guvernele lor pentru a interzice importurile de cereale din Ucraina. Unii dintre acești fermieri au mers mai departe, blocând trecerea ajutorului umanitar, combustibilului și alimentelor în țara devastată de război și vărsând cereale ucrainene.
În timp ce o astfel de discordie în interiorul blocului ajută în mod evident Kremlinul să crească fricțiunile între capitalele europene și Executivul european, o privire mai atentă dezvăluie încă o dată superficialitatea sperieturilor legate de produsele agricole ucrainene.
În cazul grâului și porumbului - cele două produse principale de export ale sectorului agricol ucrainean -, există puține dovezi statistice care să susțină afirmațiile privind afluxul lor masiv în UE, deoarece importurile înregistrau deja scăderi înainte de introducerea interdicției temporare. Această constatare nu ar trebui să fie surprinzătoare, având în vedere că bunurile agricole ucrainene sunt în mare parte direcționate către țări terțe și nu rămân în UE.
Pe de altă parte, trolii ruși s-au dovedit abili în a lega potențiala aderare a Ucrainei la UE de preocupările legate de impactul acesteia asupra agriculturii europene, fiind exagerate unele concepții greșite. Adevărul este că Ucraina nu poate spera să se alăture blocului comunitar cel mai devreme înainte de 2030 și, până atunci, UE va avea o nouă Politică Agricolă Comună (PAC). Procesul de negociere din perioada premergătoare expirării în 2027 a cadrului actual al PAC ar putea fi un moment oportun pentru a lua în considerare un astfel de impact - nu acum.
Agresiunea rusă nu trebuie combătută doar cu susținerea Ucrainei cu arme
Și să nu uităm că Ucraina va avea nevoie de mult timp pentru a reveni la nivelul de producție de până la începutul invaziei ruse. Această țară a suferit un ecocid, iar o mare parte din terenul său arabil, inclusiv cel ocupat de armata rusă, nu va putea fi exploatat chiar și timp de câteva decenii.
Astfel, narațiunea adesea indusă potrivit căreia Ucraina, care are în prezent standarde de mediu și fitosanitare mai puțin restrictive decât cele din Uniunea Europeană, va fi un concurent neloial este absurdă. De fapt, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, sectorul agricol al acestei țări va trebui să aplice aceleași standarde ca și ceilalți membri. Același lucru se va aplica și costurilor legate de forța de muncă - Ucraina va trebui să se adapteze la standardele UE, iar avantajele istorice legate de salariile mici se vor diminua.
Susținerea Ucrainei înseamnă mai mult decât furnizarea de ajutor letal și include și consolidarea sectorului său agricol crucial. Permiterea importurilor de carne de pui, cereale și alte produse nu este doar un gest de solidaritate, ci o mișcare strategică pentru a susține rezistența Ucrainei.
Este necesar să înțelegem rețeaua de minciuni a Kremlinului și să nu cădem în capcana ei. Și dacă Europa dorește să protejeze atât Ucraina, cât și interesele fermierilor săi, factorii de decizie politică trebuie să abordeze preocupările fermierilor și să asigure protecție în același timp în fața dezinformării Kremlinului, conchide POLITICO.
Se încarcă comentariile...
