Cu ajutorul UE, Muntenegru a început să ramburseze împrumutul luat de la China pentru o autostradă. Cum a căzut în „capcana chinezească“

0
0
Autostrada care era să coste Muntenegru suveranitatea
Autostrada care era să coste Muntenegru suveranitatea

Muntenegru a început miercuri să ramburseze un împrumut de un miliard de dolari luat de la o bancă din China pentru construirea unei autostrăzi, o datorie posibil periculoasă pentru finanţele publice ale micului stat din Balcani, informează AFP.

Muntenegru, ţară candidată la aderare la Uniunea Europeană, a contractat în 2014 un împrumut în valoare de 944 de milioane de dolari de la banca chineză Exim, pentru construirea primului tronson din autostrada care va lega portul Bar de ţara vecină Serbia. Împrumutul luat de la China trebuie rambursat începând din luna iulie a acestui an şi pe o perioadă de 14 ani.

Însă micul stat, cu o populaţie de 622.000 de locuitori, avea anul trecut o datorie externă în valoare de 4,33 miliarde de euro, sau 103% din Produsul Intern Brut, iar capacitatea sa de rambursare a datoriilor a fost afectată de pandemia de COVID-19, care i-a lovit principala sa sursă de venit, turismul.

Guvernul de la Podgorica a rambursat o primă tranşă de 27,79 milioane de euro, a declarat miercuri ministrul Finanţelor din Muntenegru, Milojko Spajic, citat de agenţia oficială de presă Mina. Rambursarea a fost facilitată de faptul că Muntenegru a reuşit să ajungă la un acord de hedging pe 14 ani cu patru bănci internaţionale (Societe Generale, Deutsche Bank, Merrill Lynch International şi Goldman Sachs International) pentru a-şi acoperi riscul valutar pe această perioadă.

„Graţie acestui aranjament, am eliberat datoria publică a Muntenegrului de riscul valutar, care era ca o frânghie în jurul gâtului statului”, a spus Milojko Spajic.

Graţie acordului de hedging, Muntenegru va plăti o dobândă de 0,88% în euro, în loc de 2% cât plătea în dolari americani, notează AFP.

Milojko Spajic a mai spus că Muntenegru va continua să negocieze cu „partenerii europeni”, pe care nu i-a nominalizat, cu privire la refinanţarea împrumutului chinez pentru autostradă. „Acest hedging a fost doar un pas intermediar spre refinanţare”, a spus ministrul Finanţelor.

În luna martie a acestui an, vicepremierul muntenegrean Dritan Abazovic a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să ajute Muntenegrul să îşi refinanţeze creditul luat de la China, împrumut contractat de precedentul Guvern de la Podgorica, în ideea de a proteja o ţară candidată la aderarea la UE, pentru a nu deveni dependentă de China.

În prima fază, Bruxelles-ul a explicat că nu poate rambursa împrumuturile contractate de terţi. Însă la începutul acestei luni, comisarul european pentru politica de vecinătate, Oliver Varhelyi, a spus că Podgorica şi Bruxelles-ul lucrează la o „posibilă soluţie pentru a ajuta Muntenegrul să facă faţă dificultăţilor” create de împrumutul chinez.

În 2020 Muntenegru a înregistrat o contracţie economică de 15%, una din cele mai grave contracţii din Europa, în condiţiile în care pandemia de COVID-19 a dat peste cap turismul, principala sa sursă de venit. Guvernul de la Podgorica mizează pe o creştere economică de 10,5% în acest an, urmată de un avans de 6-7% în 2022.

Cum a ajuns Muntenegru în capcana ”ipotecii chinezeşti”

Construcţia în Muntenegru a unei porţiuni de autostradă de 42 de kilometri, finanţată de China, a adus micul stat din Balcani în pragul falimentului. Autostrada, niciodată finalizată sau profitabilă din punct de vedere economic, punea în pericol suveranitatea acestui stat.

La sfârşitul lunii februarie 2014, guvernul Muntenegrului, condus atunci de Milo Djukanovic, a semnat un acord cu compania de stat chineză CRBC (China Road and Bridge Corporation) pentru proiectarea şi construirea unei secţiuni de 42 de kilometri între capitala Podgorica şi oraşul Kolasin din nord.

Apoi a fost semnat un contract de împrumut pe 20 de ani cu bancă publică chineză Exim Bank de aproape un miliard de dolari, cu o dobândă anuală de 2%. O altă greşeală – moneda ţării este euro şi astfel guvernul de la Podgorica s-a expus riscului fluctuaţiei de curs. Iar suma reprezenta la acea vreme 30% din PIB-ul muntenegrean.

Conform înţelegerii, Muntenegru renunţa, de asemenea, la suveranitate în cazul unei dispute: Beijingul urma să se ocupe de aceasta şi nu organismele internaţionale. O greşeală colosală.

Companiile chineze de construcţii, aparţinând statului şi sprijinite astfel de guvernul de la Beijing, nu se mai încurcau în analize detaliate privind costurile sau impactul asupra mediului, aspecte asupra cărora Podgorica nu mai avea vreun control. Doar trebuia să achite nota de plată.

Iar dacă vorbim despre megalomanie, să observăm că proiectul se dovedea din prima clipă neprofitabil: potrivit publicaţiei din Serbia, pentru a rambursa împrumutul din taxe, un vehicul ar trebui să treacă acolo la fiecare trei secunde, douăzeci şi patru de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, în următorii paisprezece ani.

Documente ”secrete”

China a devenit astfel principalul creditor pe termen lung al Muntenegrului, care a garantat împrumuturile cu propriile resurse.

Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au subliniat acest pericol în aproape toate documentele referitoare la Muntenegru. Iar ziarul american Washington Post vorbea despre „ipoteca chineză asupra Muntenegrului”.

Documentele arată că peste 86 de milioane de euro au fost plătite pentru salariile a puţin peste 1.400 de chinezi angajaţi în 2018, sau echivalentul uluitor de 5.000 de euro pe lună pe lucrător.

Nu s-au ştiut prea multe despre proiect, deoarece multe documente au fost declarate secrete. O altă sursă de corupţie: acest proiect de un miliard de euro a fost realizat fără licitaţie publică.

Construcţia autostrăzii de 42 de kilometri nu a fost finalizată în termenul contractat, dar prima tranşă de credit chinezesc, în valoare de 30 de milioane de euro, are scadenţa în această lună.

Şi celelalte secţiuni ale autostrăzii de 170 de kilometri, care ar trebui să lege Serbia de litoralul muntenegrean trebuie încă finalizate, cu 1 miliard de euro sau mai mult.

Speranţele se leagă acum de planul economic şi de investiţii al UE pentru Balcanii de Vest, care se ridică la 9 miliarde EUR şi de împrumuturi pe termen lung de la băncile europene.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri