Atacul din Norvegia al lui Anders Breivik putea fi prevenit

Atacul lui Anders Breivik putea fi prevenit. FOTO Mediafax/AFP

Poliţia norvegiană ar fi putut preveni atentatul cu bombă din centrul capitalei norvegiene Oslo şi l-ar fi putut prinde pe atacatorul Anders Breivik dacă ar fi intervenit la timp, susţine un raport oficial al unei comisii independente înfiinţate pentru a analiza atacurile de la 22 iulie 2011.

Breivik a recunoscut că a ucis 77 de persoane şi că a rănit mai mult de 240, atunci când a bombardat centrul oraşului Oslo şi a deschis focul într-o tabără de tineri de pe insula Utoya. Un verdict în procesul lui Breivik este aşteptat pe 24 august. El a declarat că a încercat să-i oprească pe musulmani din a lua controlul asupra Norvegiei, notează BBC.

Una dintre cele mai şocante concluzii ale raportului este că o echipă a poliţiei locale, formată din doi oameni, a ajuns pe malul lacului Utvika, dar i-a aşteptat pe colegii mai bine pregătiţi, în loc să ia o barcă şi să traverseze apa pentru a ajunge mai devreme pe insulă. 

Prim-ministrul norvegian, Jens Stoltenberg, a declarat că regretă profund greşelile care s-au făcut şi că îşi sumă responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat, dar s-a oprit înainte de a afirma dacă vor fi demisii ministeriale.  

Concluziile anchetei

Ancheta, condusă de avocatul Alexandra Bech Gjoerv, a venit cu 31 de recomandări, dar printre cele mai condamnabile dezvăluiri s-au numărat:

1. Atacul asupra clădirii guvernamentale din Oslo putea fi prevenit prin punerea în aplicare a măsurilor de securitate care fuseseră deja aprobate.

2. O operaţiune mai rapidă a poliţiei pentru a proteja oamenii de pe Utoya a fost o posibilitate realistă şi atacatorul putea fi oprit înainte de data de 22 iulie.

3. Mai multe măsuri de securitate şi de urgenţă pentru a preveni noi atacuri şi pentru a „atenua efectele adverse“ puteau fi puse în aplicare înainte de ziua atacului. 

Raportul de 482 de pagini se întreabă de ce străzile din jurul biroului premierului nu erau închise traficului, aşa cum se recomandase cu 7 ore înainte şi oferă, de asemenea, detalii despre apelul telefonic al unui pieton, la 10 minute după explozia din Oslo, care a oferit poliţiei o descriere bună a unui om înarmat şi îmbrăcat în echipament de protecţie. Operatorul a transmis mesajul mai departe, dar nicio acţiune nu a fost luată pe parcursul următoarelor  două ore, se arată în raportul citat.

Deşi era clar că a avut loc un atac terorist, ancheta trage atenţia că nicio alertă naţională nu a fost dată, niciun obstacol, post de observaţie sau centru al operaţiunii nu a fost înfiinţat şi nu s-a înregistrat nicio încercare de a mobiliza elicoptere.

Poliţia a fost criticată pentru lipsa iniţiativei de a folosi elicopterul de îndată ce au fost anunţaţi de atac, alegând în schimb o barcă gonflabilă. Această critică este susţinută şi de către comisia ce a spus că cele 35 de minute au fost „inacceptabil“ folosite. 

1. La 17.25 ora locală s-au auzit focuri de armă în Utoya

2. În cinci minute, poliţia a fost contactată de un căpitan de navă care-şi punea barca la dispoziţia poliţiei, însă mesajul nu a fost luat în considerare

3. Prima patrulă a poliţiei locale a apărut la 17.55, dar cei doi poliţişti nu au încercat să găsească o barcă, în ciuda recomandărilor în cazul atacurilor cu arme 

4. O echipă Delta Force de la Oslo a sosit 14 minute mai târziu

5. Membrii acesteia au fost forţaţi să-şi abandoneze propria barcă supraaglomerată, pentru două bărci civile, şi au ajuns pe Utoya la 18.27

6. Ei ar fi putut ajunge pe insulă la 18.15, sugerează comisia. 

Cei mai mulţi morţi de pe insula Utoya erau tineri activişti ai partidului Laburist aflat la guvernare. 

Atacul a fost considerat unul dintre cele mai mari acte de violenţă din Norvegia, după cel de-al Doilea Război Mondial, stârnind o dezbatere naţională asupra toleranţei şi a democraţiei. Comisia de judecată formată din cinci judecători va trebui să se pronunţe asupra sănătăţii lui Breivik, atunci când vor da verdictul. Concluzia lor va determina dacă acesta va primi o lungă pedeapsă cu închisoarea sau dacă va fi trimis la secţia de psihiatrie. 

Procesul lui Breivik a fost încărcat de mărturii ale victimelor care au scăpat cu viaţă. În atacul meticulos atacatorul a purtat o uniformă de poliţie falsă şi a vânat metodic victimele de pe insulă.  Breivik a refuzat să pledeze vinovat, evocând „principiul necesităţii“. El a acuzat Partidul Laburist de promovare a multiculturalismului şi de punere în pericol a ţării.