Aplicații „anti-SUA” pe telefoanele mobile. Boicotarea produselor americane pornită din Danemarca se răspândeşte în tot mai multe ţări europene

Pornit din Danemarca, boicotul produselor americane se extinde, încet, dar sigur, în mai multe țări europene, tot mai mulţi consumatori folosind aplicații mobile care identifică mărcile «made in USA» și sugerează alternative europene.

Produsele sunt scanate cu telefonul. FOTO: arhivă

Început din Danemarca, pe fondul tensiunilor din Groenlanda, boicotul produselor americane s‑a extins rapid în mai multe ţări europene, transformând cumpărăturile de zi cu zi într‑o formă de protest simbolic. Consumatorii folosesc aplicaţii mobile care le permit să identifice produsele „made in USA” şi să găsească alternative fabricate în Europa sau în alte regiuni, NordiskPost.

În supermarketurile din Copenhaga şi nu numai, tot mai mulți danezi scanează codurile de bare ale produselor cu ajutorul unor aplicații precum UdenUSA (tradus aproximativ „fără SUA”) și Made O’Meter, care le arată dacă produsele provin de la companii americane și le sugerează produse similare europene.

Deşi scopul declarat de dezvoltatorii acestor aplicaţii este „să ofere consumatorilor claritate și informații, nu să impună o anume alegere”, practic, efectul este cel al unui boicot, deoarece tot mai mulţi danezi nu mai cumpără produsele americane, ci optează pentru alte variante.

Ideea este simplă și eficientă: scanezi produsul, afli dacă este „american” și primești recomandări pentru alternative locale. În Danemarca, această metodă ingenioasă a transformat cumpărăturile de zi cu zi într‑un semnal trimis pieței și politicii externe, pe fondul nemulțumirii publice față de poziționarea și declarațiile Statelor Unite.

Un alt aspect al acestor aplicații este utilizarea inteligenței artificiale. Unele dintre ele analizează mai multe produse simultan și sugerează alternative fabricate în Uniunea Europeană sau în ţări apropiate geografic, alegând variante pe baza preferințelor setate de utilizator, cum ar fi „fără mărci deținute de companii americane”. Instrumentele susțin o acuratețe ridicată, peste 95 %, potrivit dezvoltatorilor.

Boicotul ia amploare

Aplicația UdenUSA exista înainte de creșterea actuală a interesului, însă a urcat rapid în clasamentele magazinelor de aplicații imediat după ce disputa privind Groenlanda a revenit în prim‑planul dezbaterii publice.

Într‑un interviu citat de NordiskPost, dezvoltatorul Jonas Pipper a spus că instrumentul a înregistrat aproximativ 45.000 de descărcări în doar două zile, atrăgând utilizatori nu doar din Danemarca, ci și din Germania, Norvegia și Finlanda.

Această tendință nu este izolată. Alte aplicații similare, precum NonUSA și Made O’Meter, au ajuns rapid în topul celor mai descărcate în magazinele de aplicații din Danemarca, uneori devansând chiar servicii populare precum ChatGPT.

Datele analizate de platforma Appfigures arată o creștere semnificativă a descărcărilor - în unele perioade, de peste 800 % în decurs de o săptămână - ceea ce sugerează o creștere rapidă a interesului consumatorilor pentru astfel de instrumente.

Motivația pentru această mișcare pornește în mare măsură de la tensiunile politice legate de Groenlanda. Declarații și gesturi ale președintelui american privind controlul sau influența asupra acestui teritoriu autonom al Regatului Danemarcei au stârnit furie și reacții în societatea civilă daneză, mulți cetățeni văzând în boicotul produselor americane o expresie practică a nemulțumirii față de Washington.

Ce spun economiştii

Deși mișcarea a câștigat viteză și popularitate, experții subliniază că impactul său economic imediat asupra importurilor americane este probabil modest.

În Danemarca, de exemplu, produsele alimentare provenite direct din Statele Unite constituie o proporție foarte mică din consumul total, ceea ce face dificilă detectarea unor efecte semnificative asupra comerțului.

Cu toate acestea, protestele simbolice și schimbările în comportamentul consumatorilor pot transmite un mesaj puternic, iar popularitatea acestor aplicații reflectă modul în care alegerea produselor la raft poate deveni un gest politic de zi cu zi, mai ales în piețele mici, bine conectate.