Analiză. Valul „vestelor galbene“ ar putea îneca Europa

Recuperate de mişcări de dreapta sau de stânga, în funcţie de ţară, protestul "vestelor galbene" franceze s-a răspândit în mai multe state europene.

Belgia, Germania, Bulgaria, Olanda, Spania, Serbia ... mişcarea "vestelor galbene" din Franţa s-a răspândit în mai multe ţări europene, chiar dacă fără prea mult success în această etapă. 

Aproximativ 400 de persoane au fost arestate sâmbătă la Bruxelles, în contextul extinderii în Belgia a protestelor „vestelor galbene“ din Franţa, poliţia făcând uz de gaze lacrimogene şi tunuri cu apă în capitala belgiană în confruntările cu protestatarii.

Circa 1.000 de persoane au luat parte la protestele din Bruxelles. Mulţi dintre protestatari au fost reţinuţi la sosirea lor în staţiile de tren, fiind descoperite asupra lor obiecte interzise. Alţii au perturbat ordinea publică aruncând diferite obiecte, inclusiv pietre, asupra poliţiştilor, potrivit purtătoarei de cuvânt. Numărul mare de arestări a avut loc în parte din cauză că organizatorii nu au luat legătura cu poliţia mai înainte, pentru coordonare în vederea protestului, a mai spus dna Van de Keere.

Marşurile s-au concentrat în mare parte în cartierul european, unde îşi au sediul multe instituţii ale Uniunii Europene. Poliţia a înălţat baricade pentru a interzice accesul demonstranţilor, dar au izbucnit confruntări după ce protestatarii au început să arunce cu pietre, sticle şi ale obiecte asupra poliţiştilor. 

Poliţia a ripostat cu gaze lacrimogene şi cu tunuri cu apă pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Manifestaţii ale câtotva sute de „veste galşbene“ au avut lc, sâmbătă şi în Olanda, dar au fost mai paşnice. „Vestele galbene“ au blocat sensurile giratorii şi depozitele de combustibil, perturbând traficul.

Bulgarii şi-au pus şi ei veste galbene

În Bulgaria, mii de oameni şi-au pus veste de culoare galbenă, şi au blocat duminică drumurile principale şi posturile de frontieră pentru a protesta faţă de creşterea preţului combustibililor într-un context de nemulţumire din cauza nivelului scăzut al vieţii, în cea mai săracă ţară a Uniunii Europene. În Germania, simbolul vestei galbene a fost reluat de nemţii supăraţi pe politica fiscală şi de imigrare a cancelarului Angela Merkel.

Protestele vestelor galbene nu ţin doar de economie, ci şi de nemulţumirile politice”. „Ceea ce îi îngrijorează pe oameni nu sunt doar salariile stagnante sau reducerile în sfera serviciilor publice, ci pierderea puterii lor de a influenţa politicile care le configurează vieţile. 

De altfel, situaţia din Franţa va avea consecinţe mai largi, după cum remarcă publicaţia franceză L’Express, care estimează că Europa „este principala victimă colaterală a dublei conjuncţii, care duce simultan la slăbirea preşedintelui francez şi la sfârşitul planificat al domniei cancelarului german”. Unii cercetători şi comentatori, precum filozoful belgian Chantal Mouffe, vede în vestele galbene o expresie a populismului, fie el şi de stînga. 

Filozoful Bernard Henri Lévy consideră însă că vestele galbene sunt o mişcare reacţionară inspirată din pujadismul apărut în 1953. Această revoltă împotriva statului, a impozitelor, a elitelor, a structurilor democratice, a claselor burgheze şi înstărite ar permite deci un fel de alianţă temporară între extremişti, între radicalii de dreapta şi cei de stânga, ba chiar între indivizi care au tendinţe fascizante şi alţii care se hrănesc cu utopia comunistă.

Antropologul american David Graeber declară în „Le Monde“ că realităţile sociale şi economice de astăzi sunt mai complexe decât capacităţile analitice de care dispunem. Un instinct anti-democratic a apărut în lumea occidentală, mai spune David Graeber, iar „vestele galbene demonstrează că solul a început să se mişte sub picioarele noastre“.