Analiză. Marea Britanie, trimisă în corzi după Brexit

Executivul de la Londra a primit semnale tot mai proaste dinspre statele comunitare privinde negocierile de ieşire din UE. Semnale de alarmă vin şi din mediul economic şi financiar.

Premierul britanic Theresa May a spus în repetate rânduri că Regatul Unit va “face un success“ din Brexit, dar semnele nu sunt prea bune. La primul summit european fără participarea britanicilor, cel de săptămâna trecută de la Bratislava, liderii UE au cerut Londrei să se grăbească şi să activeze articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. 

Mai mult, premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii, a declarat într-un interviu acordat „Financial Times“ că Uniunea Europeană doreşte să dea un exemplu şi să se asigure că Brexitul va fi „foarte dureros“ pentru Regatul Unit. „UE se va folosi de această ocazie pentru a le spune oamenilor: ascultaţi, acum veţi vedea de ce este important să rămâneţi în UE“, a declarat Fico.

„Chiar dacă este a cincea economie mondială, va fi foarte dureros pentru Regatul Unit“, a insistat premierul slovac, calificând drept „cacealma“ optimismul afişat de guvernul britanic. 

Preşedinţii Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker şi Consiliului European Donald Tusk au subliniat după summitul de la Bratislava, că Marea Britanie nu va obţine un acces pe piaţa unică dacă Londra nu acceptă libertatea de mişcare a muncitorilor, care stă la baza Uniunii, relatează Reuters.

"Vrem să avem o relaţie foarte bună şi foarte apropiată cu Regatul Unit. În acelaşi timp nu este posibil ca aceste negocieri să ne prejudicieze interesele", a declarat Jean-Claude Juncker într-o conferinţă de presă.

Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia sunt pregătite să se opună prin veto oricărui acord privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană care ar limita drepturile cetăţenilor europeni de a lucra în această ţară, a declarat premierul slovac Robert Fico, într-un interviu acordat sâmbătă agenţiei Reuters.

„Statele  Grupului de la Vişegrad nu vor face niciun compromis. Dacă nu vom avea o garanţie că aceşti oameni care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie vor fi egali, ne vom opune prin veto oricărui acord între UE şi Marea Britanie“, a subliniat Fico.

 Liderii europeni, reuniţi vineri la Bratislava, fără Marea Britanie, au discutat problema Brexitului în timpul unui dejun de lucru. Ei doresc în special activarea de către Marea Britanie a procedurii de retragere, prealabilă lansării negocierilor, pe care însă britanicii nu intenţionează să o declanşeze înainte de 2017. 

Ambasade europene anunţă o creştere a delictelor motivate de ură în Marea Britanie după Brexit

Ambasadele europene din Marea Britanie au înregistrat zeci de incidente, delicte şi abuzuri posibil motivate de ură împotriva cetăţenilor lor de la votul din 23 iunie din Regatul Unit în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană, potrivit cifrelor obţinute de The Guardian şi publicate luni în ediţia online a cotidianului britanic.

Marea majoritate a incidentelor xenofobe au avut drept ţintă cetăţeni din ţările est-europene, cele mai multe atacuri vizându-i pe polonezi sau persoane care au fost luate drept cetăţeni polonezi. 

Băncile britanice vor pierde accesul la piaţa UE

Băncile cu sediul în Marea Britanie vor pierde accesul la piaţa Uniunii Europene după Brexit, exceptând situaţia în care Marea Britanie va rămâne membră a Spaţiului Economic European (EEA), a avertizat luni preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, transmite Reuters.

În avanpremiera discuţiilor cu privire la Brexit, Jens Weidmann a spus că Marea Britanie va trebui să facă parte din Spaţiul Economic European (EEA) pentru a-şi păstra aşa numitul „drept de paşaport“ care permite băncilor britanice să-şi ofere serviciile în statele membre UE. 

Spaţiul Economic European (EEA) este un acord de asociere care pe lângă cele 28 de state statele membre UE include şi trei state non-membre UE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) dar care au acces la piaţa unică europeană în schimbul respectării regulilor UE şi acceptării principiul liberei circulaţii a cetăţenilor UE. 

„Drepturile de paşaport sunt legate de piaţa unică şi vor înceta în mod automat să mai fie valabile dacă Marea Britanie nu va mai fi parte cel puţin a Spaţiului Economic European“, a declarat Weidmann, care este şi membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene. 

Drepturile de paşaport sunt un factor important care stă la baza poziţiei Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din Produsul Intern Brut al Marii Britanii. 

Japonia avertizează Londra

Japonia a transmis, la sfârşitul săptămânii trecute, o avertizare Marii Britanii şi Uniunii Europene în legătură cu impactul Brexit-ului asupra companiilor sale, care s-ar putea retrage în cazul unor mari bulversări financiare, transmite AFP.

Tokyo susţine că numeroase firme au decis să se stabilească la Londra „pentru a-şi supraveghea activităţile lor în Uniunea Europeană“. Ele „ar putea decide să îşi transfere sediul în Europa continentală dacă legile europene vor înceta să se aplice în Marea Britanie", avertizează Japonia.

Autoritatile de la Tokyo cer menţinerea “paşaportului financiar” european, care permite unui anumit număr de angajaţi bancari specializaţi, stabiliţi în capitala britanică, să îşi vândă liber serviciile lor financiare în celelalte 27 de state membre ale UE.

Peste 1.000 de companii japoneze - între care conglomeratul industrial Hitachi şi grupurile auto Toyota, Nissan şi Honda - sunt prezente în Marea Britanie, unde au 140.000 de angajaţi. Investiţiile directe cumulate ale Japoniei în această ţară au depăşit 10.000 de miliarde de yeni (90 de miliarde de euro).

Şi alţi producătorii de maşini îşi mută centrele de cercetare în estul Europei, inclusiv în România, pentru a-şi scădea costurile şi a-şi păstra accesul la pieţele europene, după rezultatul referendumului pentru ieşirea Marii Britanii din UE, relatează The Guardian.

Companiile de recrutare de personal caută în prezent directori şi personal calificat pentru echipe de cercetare şi dezvoltare din România, Ungaria şi Bulgaria.

DHR International, o companie de recrutare cu birouri în 25 de ţări, a explicat că tendinţa apărută în ultimii ani în rândul companiilor auto de mutare a activităţii către Europa de Est s-a accelerat după referendumul pentru Brexit – semn că producătorii de maşini consideră prea mari costurile rămânerii în Marea Britanie.