Analiză. Brexit, pe repede înainte

Schimbările pe scena politică din Marea Britanie se precipită, în ciuda faptului că planurile iniţiale ale conservatorilor britanici prevedeau ca succesorul lui David Cameron la conducerea partidului şi a guvernului să fie ales abia la 9 septembrie, iar negocierile de ieşire din UE să înceapă cel mai devreme la sfârşitul anului curent. În acest timp cresc şi presiunile Bruxelles-ului de grăbire a procesului.

În competiţia pentru succesiunea lui Cameron se aflau luni dimineaţă două femei: ministrul de Interne, Theresa May, şi mai puţin cunoscuta Andrea Leadsom, ministru adjunct al Energie. Luni după-amiază Leadsom, 53 de ani, a anunţat că se retrage, după declaraţiile ce au stârnit rumoare în tabăra conservatorilor, şi nu numai, că ar fi mai potrivită să conducă ţara pentru că este mamă, spre deosebire de May.

Procedurile interne de alegere a şefului Partidului Conservator au fost simplificate. 

Viitorul premier britanic, trebuia să fie anunţat la 9 septembrie, în urma unui vot prin corespondenţă sau online la care urma să participe cei 150.000 de membrii ai Partidului Conservator,care plătesc anual o contribuţie de 25 de lire sterline. Dintre aceştia, 38% sunt absolvenţi de studii universitare.

   Associated Press scrie că „după toate personajele colorate şi înjunghierile publice dintre cei care voiau să devină premier britanic, câştigătorul a devenit un „cal de povară” subestimat care nu a prea ieşit în faţă în perioada dinaintea referendumului.”

Cameron a condus, ultima sa şedinţă de cabinet

Cameron a condus, marţi, ultima sa şedinţă de cabinet, iar miercuri îi va înainta reginei Elisabeta a II-a demisia sa, după ultima sa prezenţă la sesiunea săptămânală de întrebări adresate în Parlament premierului. 

Miniştrii strânşi la reşedinţa oficială a premierului, Downing Street 10, au început cea de a 215-a şedinţă de cabinet prezidată de Cameron bătând în masă de patru ori.

David Cameron s-a declarat „încântat“ să-i lase locul Theresei May, pe care a descris-o drept „puternică şi competent“, asigurând-o de întregul său sprijin. 

Motanul Larry rămâne

Schimbarea guvernului britanic implică şi părăsirea reşedinţei oficiale din 10 Downing Street de către familia lui David Cameron şi echipa premierului, însă unul dintre locatari, faimosul motan Larry, a primit acceptul să rămână la această adresă, unde se află din 2011, scrie The Guardian.

Un purtător de cuvânt al biroului cabinetului britanic a declarat că Larry , motanul tărcat în vârstă de 9 ani , este un „funcţionar civil şi nu aparţine familiei Cameron, şi va rămâne în continuare“ în reşedinţă. 

Despre Larry, care locuieşte acolo din 2011 şi provine dintr-unul din cele mai renumite adăposturi pentru animale din Marea Britanie „Battersea Dogs and Cats Home“', se spune că are un „simţ puternic de prădător“, ceea ce îl face potrivit pentru misiunea de prindere a şoarecilor. 

Cameron a început să îşi mute lucrurile de la Downing Street 10

Premierul britanic David Cameron a început marţi să îşi mute lucrurile de la reşedinţa sa oficială, Downing Street, numărul 10, pe care ar trebui să o părăsească miercuri, relatează ITV.

O echipă de mutări a venit marţi, în timp ce premierul prezida ultima sa şedinţă de cabinet, şi a încărcat mai multe cutii şi sacoşe într-o camionetă albastră.

Potrivit The Sun, premierul şi soţia sa au început să îşi caute o locuinţă pe care să o închirieze luni, după ce Theresa May a rămas singură în cursa pentru conducerea Partidului Conservator.

Samantha Cameron, ajutată de fosta consilieră a soţului ei Isabel Spearman, a reuşit în cursul nopţii de luni spre marţi să găsească o casă în centrul Londrei, pe care să o închirieze.

Nu este clar cât timp vor sta soţii Cameron în acea casă, dar trebuie să aştepte cel puţin ca cei trei copii ai lor să intre în vacanţă, săptămâna viitoare.

Premierul şi soţia sa au o locuinţă în catierul de lux londonez North Kensington, dar aceasta este închiriată deja.

De asemenea, ei au o casă de vacanţă în Oxfordshire.

   Opoziţia cere alegeri anticipate

Marţi, cotidianul Daily Mirror a denunţat desemnarea Theresei May în fruntea guvernului drept o „încoronare“ şi a cerut convocarea de noi alegeri legislative, la fel cum au făcut-o, din opoziţie, laburiştii, liberal-democraţii şi Verzii. 

„Este inacceptabil ca Theresa May să intre în Downing Street mâine după ce a fost încoronată de un mic cerc de 199 deputaţi conservatori, adică 0,0004% din electoratul britanic“, scrie tabloidul. Theresa May a exclus însă, săptămâna trecută, convocarea de alegeri anticipate, înaintea scrutinului programat pentru 2020. 

Două zile pentru a forma noul cabinet

La rândul său, The Times notează că Theresa May are  „mai puţin de două zile pentru a forma primul său cabinet“. Conform presei, actualul şef al diplomaţiei britanice, Philip Hammond, ar putea face rocadă cu ministrul de finanţe, George Osborne. 

Guvernul condus de Theresa May ar urma să cuprindă şi câteva figuri pro-Brexit, într-o tentativă de a calma spiritele în Partidul Conservator şi a le demonstra britanicilor că va pune în practică votul de la referendum. „Brexit înseamnă Brexit şi vom face din el un succes“, s-a angajat ea luni. 

Soarta principalilor trei lideri ai campaniei pro-Brexit, Boris Johnson, Michael Gove şi Andrea Leadsom, rămâne însă incertă, mai notează AFP. May a mai spus că Marea Britanie trebuie să îşi îmbunătăţească productivitatea, să scadă costurile energiei, să construiască mai multe locuinţe, să înceapă o nouă strategie industrială, să ajute toate regiunile şi să propună noi proiecte de infrastructură, scrie The Guardian. Aceste ultime evoluţii confirmă incredibila lipsă de pregătire şi iresponsabilitatea partizanilor Brexit, notează Le Monde. 

Camera Comunelor va dezbate petiţia pentru un al doilea referendum privind Brexit pe 5 septembrie

Camera Comunelor va dezbate petiţia pentru organizarea unui al doilea referendum privind apartenenţa la UE va avea loc pe 5 septembrie, relatează Sky News.

Sâmbătă, Guvernul britanic a respins oficial petiţia semnată de peste patru milioane de persoane pentru organizarea unui al doilea referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE.

Cabinetul a explicat că Guvernul nu a fixat o rată minimă de participare atunci când Parlamentul a aprobat legea pentru organizarea consultării populare.

Între 2.000 şi 6.000 de oameni urmează să ia parte sâmbătă la picnicul anti-Brexit More in Common (Mai mult în comun). Participanţii se vor strânge în Green Park, aflat lângă Buckingham Palace, reşedinţa oficială a reginei Elizabeth a II-a.

Theresa May nu se grăbeşte, UE face presiuni

Theresa May a anunţat că vrea ca negocierile de ieşire din UE să înceapă cel mai devreme la sfârşitul anului curent, în ciuda apelurilor de la Bruxelles de grăbire a procesului. Acest imperativ a fost repetat luni, după victoria lui May, de cea mai influentă femeie a politicii europene, cancelarul german Angela Merkel – care a evitat să se refere direct la viitorul nou premier de la Londra.

 „Regatul Unit va trebui să clarifice rapid modul în care doreşte să-şi modeleze viitorul în relaţia cu Uniunea Europeană“, a declarat şefa guvernului german luni seara. Ea a reiterat faptul că este de datoria guvernului britanic să preia iniţiativa pentru a-şi anunţa intenţia de a părăsi blocul comunitar, înainte ca procedura să poată fi lansată. 

Angela Merkel a afirmat că votul în favoarea Brexitului reprezintă o „ruptură amară“. „Însă, a continuat ea, sunt convinsă că Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru a suporta această ruptură“, a afirmat Merkel. 

Totodată, cancelarul german a afirmat că actuala dezbatere privind mai multă sau mai puţină Europă pentru revitalizarea proiectului european este insuficientă. „Avem nevoie de o Europă care are success“, în special în domeniul cercetării şi al inovării, a adăugat ea, părând să se distanţeze din nou de marile proiectele de relansare promovate de social-democraţii de pe Bătrânul Continent. 

Reuniţi, luni,  pentru prima dată după referendumul britanic de la 23 iunie, miniştrii de finanţe din cele 19 ţări care folosesc moneda unică au preset şi ei  Londra să acţioneze rapid pentru a rezolva o situaţie care produce probleme economiei europene. Astfel, ministrul austriac de finanţe Hans Joerg Schelling a salutat faptul că Theresa May va deveni viitorul prim-ministru britanic, însă el a cerut o „decizie rapidă“ în ceea ce priveşte organizarea de noi alegeri pentru a scoate pieţele din „incertitudine“.

 „Cred că va exista un <<Brexit light>>, că Scoţia nu va părăsi UE, că Irlanda de Nord va rămâne probabil în UE şi că Marea Britanie va deveni, fără îndoială, <<Mica Britanie>>“, a spus Schelling.

Preşedintele Eurogrupului, ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem, a pledat de asemenea pentru o rezolvare rapidă. „Cu cât vom putea rezolva mai repede această situaţie dificilă, cu atât va fi mai bine“, le-a spus Dijsselbloem jurnaliştilor. 

„Abia aşteptăm să lucrăm cu oricine va rezulta din acest proces democratic. Şi trebuie să găsim soluţii la Brexit, care produce numeroase probleme, nu doar în Marea Britanii, dar şi în Europa“, a explicat preşedintele Eurogrupului.  Asigurând că va face din Brexit un succes, Theresa May a declarat că ţara sa are nevoie de un guvern care să realizeze reforme sociale serioase, citează The Guardian. 

Ca răspuns la Brexit, preşedintele francez Francois Hollande va începe, în curând, un turneu în Portugalia, Cehia, Austria, Slovacia şi Irlanda, pentru a da un impuls puternic unei Europe cu 27 de membri.Franţa a anunţat luni că a pregătit în ultimele săptămâni proiecte având drept scop obţinerea în septembrie a unui „început european“ .

Procesul de ieşire din UE ar putea dura şase ani

Actualul ministr britanic de Externe, Philip Hammond, a declarat că  Procesul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea dura până la şase ani pentru a fi finalizat, iar posibilitatea de a semna acorduri comerciale bilaterale între timp ar putea fi limitată.

Într-un discurs rostit marţi în Camera Comunelor, în care a fost presat să explice cum ar putea decurge procesul de Brexit, el a subliniat că ieşirea Marii Britanii din UE este posibil să necesite acordul Parlamentelor din toate statele membre.

“Problema este aceasta. Dacă un tratat viitor între Marea Britanie şi cele 27 de state membre UE este considerat ca având competenţe mixte, va trebui ratificat de cele 27 de Parlamente naţionale. Cred că am dreptate când spun că cel mai scurt timp în care s-a făcut acest lucru pentru un tratat UE a fost de aproape patru ani, iar aceasta fără a lua în calcul timpul necesar pentru negociere”, a declarat Hammond, un susţinător al rămânerii în UE.

Competenţele mixte ale unui acord se referă la domenii în care UE şi statele membre îşi împart responsabilitatea. De exemplu, avocaţii vor considera un acord mixt dacă acesta nu va face referire numai la comerţ – un domeniu ce ţine exclusiv de competenţa blocului european – ci şi la politica externă şi de securitate, de care se ocupă şi statele membre.

Potrivit lui Hammond, din momentul declanşării Articolului 50, Marea Britanie va avea la dispoziţie doi ani pentru a negocia acordul de ieşire, după care va aştepta patru ani pentru ratificare.

Statutul Marii Britanii în perioada procesului de ratificare ar putea fi un subiect de dispută.

Şeful diplomaţiei a subliniat şi dificultăţile pe care le-ar putea întâmpina Regatul Unit în negocierea unor acorduri comerciale bilaterale în timp ce face încă parte din UE.

“Până când prezentăm o notificare oficială privind Articolul 50, rămânem un membru UE deplin, participant, iar capacitatea noastră de a negocia noi acorduri comerciale este restricţionată de continuarea aplicării legislaţiei UE”, le-a spus Hammond parlamentarilor.

“Trebuie să avem foarte mare grijă atunci când purtăm orice negocieri preliminare, pentru a rămâne de partea corectă a obligaţiilor noastre internaţionale”, a adăugat el.