Legăturile nebănuite între un creier uman şi un aeroport

În ultimii zece ani, s-au făcut progrese spectaculoase în înţelegerea felului în care funcţionează creierul

Profesorul Ed Bullmore, şeful catedrei de psihiatrie de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, afirmă că între creierul unui om şi un aeroport de mare capacitate există mai multe asemănări decât am putea crede.

Creierele sunt foarte frumoase, deşi ştiu că nu toată lumea se gândeşte la ele în acest fel, afirmă universitarul, citat de BBC.

Şi, adaugă profesorul, cu cât le privesc mai mult şi îmi dau seama de firele care formează reţele complexe de conexiuni care leagă diferite celule şi regiuni cerebrale, cu atât mi se par mai frumoase. „În cercetările pe care le fac folosesc scanarea creierului pentru a alcătui harta diferitelor părţi ale acestuia şi a felului în care aceste părţi interacţionează între ele“.

De exemplu, prin cartografierea reţelei de fibre nervoase care transmite informaţia către creier putem depista nodurile de reţea cu cele mai multe conexiuni şi stabili punctele-cheie din interiorul creierului uman.

Putem compara acest lucru cu un imens aeroport precum Heathrow cu mai multe zboruri, circuite interne, zboruri internaţionale decât multe alte aeroporturi din lume. „Acesta este un punct central al reţelei de aeroporturi internaţionale în acelaşi sens în care punctele centrale din creier sunt mult mai conectate între ele decât sunt cu alte regiuni care îl alcătuiesc“.

Felul în care funcţionează reţeaua cerebrală,  precum şi depistarea punctelor centrale din creier au cunoscut o evoluţie spectaculoasă în ultimii 10 ani.

„Cei mai mulţi oameni au auzit de genom care înseamnă întreaga secvenţă a  ADN-ului unei persoane. Noi vorbim acum de diagrama întregii reţele de conexiuni cerebrale şi transpunerea într-o hartă după modelul genomului uman“.

Această ţintă ar fi putut părea o fantezie în urmă cu doar 10 ani, însă dacă am descoperit genomul, de ce nu am putea cartografia şi creierul uman?

„O foarte importantă implicaţie a descoperirii felului în care funcţionează un creier normal ne-ar puea ajuta să înţelegem disfuncţiile la persoanele care suferă de boli psihice. Atunci când am devenit doctor, în urmă cu circa trei decenii, era încă în discuţie dacă schizofrenia şi alte boli cerebrale grave sunt disfuncţii ale creierului sau altceva. Acum ştim sigur şi avem şi dovezi că schizofrenia este o disfuncţie la nivelul creierului“.

Abia în urmă cu cinci ani am început să înţelegem în ce fel funcţionează reţelele cerebrale şi ştim că la persoanele cu schizofrenie conexiunile între punctele centrale sunt mai slabe. „Mergând înapoi la analogia cu aeroportul, putem spune că persoanele care suferă de schizofrenie nu au aeroporturi de tip Heathrow sau JFK“, mai spune profesorul.  Deşi  numărul de bilete nu ar fi mai mic, zborurile s-ar desfăşura prin aerogări mai mici, decât prin cele importante şi mari.

Adolescenţa este un moment de mare risc pentru debutul bolilor mintale, mai spune profesorul. Suntem pe cale să înţelegem mai bine cum se formează hub-urile de reţea  prin întărirea conexiunilor din creierele adolescenţilor sănătoşi. „În viitor, sperăm să depistăm în ce fel schizofrenia se asociază cu modul în care se formează nodurile de reţea cerebrală în timpul adolescenţei“.

De asemenea, este interesant de văzut felul în care aceste diagrame de reţea obţinute prin scanarea creierului  pot fi legate de ce ne învaţă genetica despre schizofrenie. „Aducerea împreună a genomului uman şi a diagramelor creierului ar putea face mai bine înţelese mecanismele prin care genele dictează reţelei de neuroni  să apuce pe o cale oarecum diferită şi care duce la schizofrenie. Dacă vom putea face acest lucru atunci este posibil să găsim şi noi căi de tratament mai eficace pentru persoanele care au un episod psihotic în aşa fel încât boala să nu devină cronică“.

Atunci am putea spune că reţelele din creier nu sunt doar frumoase, dar sunt şi utile,  a conchis universitarul.