Examenul maturității începe cu pregătirea psihologică. Resetarea mentală, primul pas pentru tinerii care au picat Bacalaureatul
0Adolescenții care nu au reușit să treacă cu brio testul maturității se confruntă cu anxietatea, depresia, furia incontrolabilă și rușinea. Calea spre reușită este resetarea completă a propriului sistem de valori și punerea la punct a unui plan de învățare care să le asigure succesul.
În urma examenului de maturitate care tocmai s-a încheiat, puțin peste 70% dintre elevii din România au promovat.
Mulți dintre adolescenții care au renunțat la susținerea Bacalaureatului nu au participat pentru că nu s-au pregătit, dar și pentru că au considerat că diploma nu le va fi de folos, în condițiile în care nu vor urma o facultate.
Cei care au participat totuși la examen și nu l-au luat au acum o stimă de sine scăzută și se confruntă cu anxietatea și depresia, mai ales că perspectivele pentru viitor nu sunt deloc încurajatoare.
„Trăirile emoționale pentru acești copii sunt copleșitoare. Vorbim de așa-numita depresie post-Bacalaureat. Când un elev nu ia Bacalaureatul, din cauza presiunii și a tensiunii pe care le resimte, se va simți trist și are tendința să se izoleze, dar devine și nervos. De asemenea, îi scade respectul de sine și devine din ce în ce mai neîncrezător în propriile forțe“, a explicat psihologul Stelian Chivu pentru „Weekend Adevărul“.
Toate acestea vin la pachet cu un număr foarte mare de gânduri negative, dar și o doză consistentă de rușine și neputință. Viitorul devine incert pentru acești tineri, care nu știu ce le rezervă ziua de mâine.
Telefonul, principalul factor perturbator
Psihologul Stelian Chivu vorbește și despre presiunea imensă la care sunt supuși tinerii care nu au reușit să promoveze examenul de Bacalaureat.
„Presiunea îi poate ajuta să se regrupeze și să iasă chiar întăriți mental, emoțional și fizic din această încercare. Din discuțiile purtate de mine cu elevi de clasa a XII-a, ei nu știu să învețe cum să învețe. De obicei, tocesc, sunt forțați de părinți să învețe și sunt condiționați. Creierul devine astfel suprasolicitat și nu mai reușește să acumuleze informații, iar intuiția și imaginația sunt și ele afectate“, este semnalul de alarmă pe care specialistul îl trage.
Principala cauză pentru care elevii lasă cărțile din mână în preajma examenului de maturitate este telefonul. Mulți nu rezistă nici cinci minute fără să își verifice mesajele sau să se uite la niște poze sau filmulețe haioase.
„Este un război în interiorul elevului între a sta pe telefon și a învăța. Statul pe telefon îi incită, îi condiționează și îi manipulează, iar de obicei învățatul este amânat. Dacă nu își schimbă comportamentul după prima sesiune de BAC, va avea aceleași rezultate la toate examenele ulterioare“, avertizează psihologul Stelian Chivu.
Ca să scape de statul pe telefon, adolescenții au nevoie de o strategie bine pusă la punct pentru a elimina acest factor perturbator care le consumă energia, timpul și chiar neuronii.
„Telefonul nu face altceva decât să le amplifice neîncrederea în ei și declanșează multe autocondiționări, iar pe acest fond apare amânarea constantă a învățării. Asta și pentru că partea din creier numită <cortex> este slab dezvoltată la tineri. Ei nu au antrenament și nici tehnici de învățare eficiente și, în general, s-au obișnuit să nu facă multă mișcare, ceea ce nu este bine deloc“, explică psihologul.
O singură variantă corectă: continuarea
Specialistul spune că stările, energia și programele mentale ale unui tânăr aflat într-o astfel de situație se pot canaliza pe trei direcții.
O primă direcție este cea în care elevul cade pradă depresiei și anxietății, nu reușește să iasă din bucla neîncrederii care pune stăpânire pe el și îi paralizează cumva voința.
O altă cale este tendința să găsească alți vinovați pentru situația în care se găsește, fiind încurajat de multe ori și de familie, dar și anturaj.
„Cea mai sănătoasă și constructivă direcție de urmat este să înveți din greșeli. Am căzut, mă scutur și merg mai departe. Ca principiu, ai reușit, continuă. Nu ai reușit, continuă“, este soluția de urmat oferită de psihologul Stelian Chivu.
Rolul familiei, să ajute
Familia tânărului care nu a reușit să promoveze Bac-ul are un rol foarte important în ceea ce urmează să se întâmple pe viitor. Primul pas pe care îl au de făcut este să îl deconecteze pe elev de la tensiunea examenului și în special de la gândurile și stările negative care îl domină după acest moment.
„Este recomandat să îl ducă undeva la țară, ori la munte sau la mare, ca să îl scoată din acel mediu. Este foarte important să facă acest lucru, pentru că un asemenea eveniment negativ îl poate marca altfel pentru întreaga viață“, ține să precizeze specialistul.
Foarte important este și cum se raportează fiecare adolescent la examenul maturității. Dacă îl vede ca pe un obstacol, în situația în care nu reușește să îl promoveze din prima, îi poate provoca traume care îi pot afecta întreaga viață de adult. Dacă îl va trata ca pe o șansă, va folosi Bacalaureatul ca pe o oportunitate de a-și crea un viitor mai bun.
Punct și de la capăt
Elevilor care nu au luat Bacalaureatul li se adaugă alți 32.000 de tineri din România care nici nu s-au mai prezentat la examen și care, de asemenea, se confruntă cu dezechilibre mentale și emoționale deloc de neglijat.
Stima de sine este aproape inexistentă, ei se obișnuiesc cu gândul că va trebui să accepte orice job li se oferă pentru a supraviețui și, foarte grav, își abandonează visurile.
„Este o slabă atitudine față de pregătirea personală atât din partea elevului, cât și a familiei din care face parte. De cele mai multe ori, tinerii care nu se prezintă la examen au în spate frica de eșec, neîncrederea în propriile forțe, dar și așa-numite meme mentale“, remarcă psihologul Stelian Chivu.
De pildă, elevii merg pe considerente de genul „oricum diploma de Bacalaureat nu îmi folosește la nimic“, „școala nu are utilitate practică“ sau „sunt multe persoane care au foarte mulți bani și nu au multă școală“.
În realitate, nu este decât o cale ușoară de a scăpa de răspunderea susținerii examenului, care îi va afecta mental și emoțional pe tineri pentru tot restul vieții, chiar dacă mulți nu vor recunoaște acest lucru.
„Un părinte care nu a trecut testul maturității nu va fi un bun exemplu pentru copilul său, pentru că acesta va avea tendința să îl imite”, spune specialistul.
Atât tinerii care nu au luat examenul de maturitate, cât și cei care nu s-au mai prezentat au trei variante. Fie aleg să își plângă de milă, dar nu vor face altceva decât să își accentueze frustrările, furia și lipsa de încredere în sine, fie caută soluții, însă doar la nivel teoretic, fie își fac un plan de acțiune bine pus la punct și trec la treabă.
„Este important în primul rând să iasă din pasa negativă în care i-a adus eșecul, să se remonteze mental și emoțional și să își stabilească singuri un plan de învățare foarte clar, de care chiar să se țină, iar promovarea Bacalaureatului va deveni o formalitate“, schițează psihologul Stelian Chivu rețeta succesului pentru reușită.
Se încarcă comentariile...
