Pro şi contra: pot părinţii să posteze în numele copiilor?

Pentru mai mult de o treime din copiii britanici, părinţii au postat fotografiile pe reţele de socializare

Tot mai mulţi părinţi fac publice vieţile propriilor copii, prin intermediul reţelelor de socializare, a blogurilor şi site-urilor, depăşind cu mult barierele dintre spaţiul public şi cel privat. Dar nu afectează, în final, viaţa celui mic?

Sharenting (share – a împărtăşi şi parenting – a creşte copii) devine un concept viabil în ziua de astăzi. Iar acest comportament poate avea efecte negative asupra celor mici, avertizează „The Guardian”. „Deşi fotografia, în care copilul tău în vârstă de 4 ani îl interpretează pe îngerul Gabriel, este drăguţă, ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva mai târziu el va fi ironizat din cauza acestei postări. Sau, ţi-ai dori ca toţi ceilalţi să privească fotografiile în care fiul tău, devenit prim-ministru, a udat patul?”, întreabă ironic jurnalistul britanic.

„Problema cu amprentele digitale constă în faptul că este dificil să mai ai control asupra informaţiei odată ce ai publicat-o. Iar când vine vorba de copiii noştri, decidem să publicăm în numele lui date ce deşi acum ar putea părea potrivite, situaţia ar putea fi diferită în următorii zece ani“, a declarat pentru „The Guardian“, Tony Anscombe de la AVG, firma de securitate pe internet.

„O parte a procesului prin care copiii îşi formează propria identitate implică deţinerea unor informaţii pe care ei hotărăsc să le păstreze private, iar acest lucru este erodat prin reţelele de socializare. Consider că ideea de a nu face diferenţa dintre public şi privat este una foarte periculoasă“, a completat psihologul Aric Sigman.

De asemenea, şi mediul poate reprezenta un aspect problematic. Printr-o discuţie faţă în faţă, îi poţi explica unui copil că naşterea lui a reprezentat un şoc, dar nu ceva ce regreţi, însă citirea unei astfel de postări prin care ai detaliat aceste emoţii puternice, poate oferi alt sens discuţiei. De exemplu, în 2009, Shellie Ross a scris pe pagina de Twitter despre moartea fiului său, la doar câteva ore după ce tragicul eveniment a avut loc, gestul ei atrăgând simpatia multora din mediul online, dar fiind şi criticat totodată.

„Cuvântul scris nu exprimă întotdeauna o nuanţa emoţională. Un episod deosebit de personal nu poate fi interpretat aşa cum ţi-ai dorit“, a adăugat spune Sigman.

Pe de cealaltă parte, există şi părinţi care au început să se gândească mai bine cu privire la aceste postări. Anne Bruce a început să-şi facă îngriji în momentul în care a primit tot mai multe cereri de prietenie pe Facebook.

„Am început să mă îngrijorez în ceea ce priveşte siguranţa copiilor, pentru că fotografiile ar putea ajunge în mâinile cui nu trebuie“, a povestit ea. Cu toate acestea, nu a renunţat definitiv la reţelele de socializare, creându-le celor mici propriile conturi de Facebook şi păstrând doar un număr redus de prieteni.

Şi britanică Natalie Lisbonamdin este reticentă în ceea ce priveşte partajarea informaţiilor private pe internet. „Mă întreb unde vor ajunge respectivele fotografii, în ce fel ar putea fi folosite şi ce părere ar avea fetele mele despre astfel de postări“, a spus ea.

Dar chiar şi aceasta a cedat, recunoscând că a publicat câteva fotografii. „Cred că am vrut să demonstrez că sunt o mamă bună. Mi-e teamă că dacă nu-mi voi menţiona copiii, oamenii vor crede că nu mă interesează şi că nu facem nimic împreună. Pozele au primit 30 de like-uri, ceea ce m-a făcut să mă simt mândră, însă încerc să evit postarea şi a altor informaţii. Cred că fetele mă vor respecta pentru asta atunci când se vor face face mari şi vor avea propria intimitate“, a explicat Natalie.

Cu toate acestea, unii părinţi consideră că avantajele partajării online a informaţiilor depăşesc orice alte riscuri. Într-o societatea din ce în ce mai fragmentată, reţelele de socializare ne permit să rămânem conectaţi cu prietenii şi familia şi să primim un sprijin neaccesibil pentru alţii. De exemplu, postările de pe blog al Sophiei Walker au ajutat-o foarte mult, atât pe ea, cât şi pe fiica sa, Grace, diagnosticată cu sindromul Asperger. Simţindu-se singură, Sophie a început să scrie pe blog pentru „a da un sens a ceea ce se întâmplă cu noi, pentru a afla dacă cineva ne poate oferi vreun sfat sau cel puţin un sentiment de solidaritate“.

S-a dovedit că sute de părinţi se confruntau cu aceeaşi situaţie. Grace a citit încă de la început postările mamei sale.

„Nu scriu nimic care să nu o facă să se simtă confortabil şi am auto-cenzurat multe dintre experienţele noastre. Lupta cu un astfel de diagnostic, la fel ca şi în cazul autismului, te face să te simţi exclus. Eşti respins de grupurile normale de părinţi cât şi de situaţiile sociale. Blogul te poate ajuta să păstrezi legătura cu oamenii ce trec prin aceeaşi situaţie şi poţi primi sprijinul şi încrederea de care ai nevoie“, a explicat Walker.

Dorinţa de a ne documenta viaţa nu este nouă, însă nevoia de a o publica este diferită de la caz la caz. „Unii o fac pentru bani, alţi caută sprijin, iar în unele cazuri postările reprezintă o laudă“, a declarat Aimee Horton, deţinătoarea blogului Pass the gin care vine ca un contra-argument realist al tuturor „părinţilor perfecţi“ din mediul online.

Ponturi pentru părinţii ce frecventează reţelele de socializare

Pentru mai mult de o treime din copiii britanici, părinţii au postat fotografiile pe reţele de socializare, potrivit unei cercetări AVG. Obiceiul popular de a încărca pe internet imaginile cu ultrasunet pentru a anunţa o sarcină arată că viaţa acestor copii poate fi urmărită încă de când se aflau în uter.

„Furtul de identitate creşte pe măsură ce tot mai multe date personale sunt publicate. Chiar şi dacă vei folosi doar primul nume al copilului, piesele de puzzle se pot pune împreună foarte uşor“, este de părere Tony Anscombe de la AVG.

Este indicat să verificaţi setările de confidenţialitate. Site-uri precum „mypermission.org“ afişează numele celor cărora le-ai garantat accesul conturilor de Facebook şi Twitter. Adjustyourprivacy.com vă permite să modificaţi setările pentru toate conturile şi să renunţaţi la urmărirea online.